Cele mai frecvente cauze ale vărsăturilor la copii și când trebuie să ne adresăm la medic

Dacă micuțul a vomitat o singură dată, după o masă, atunci probabil a mâncat prea mult, însă dacă el a continua să aibă mai multe episoade de vomă, însoțite sau nu de alte manifestări, atunci pot fi mai multe cauze. Despre aceastea a explicat medicul pediatru dorina Agachi pe platforma doctorulmeu.md:

• un virus care afectează tractul gastro-intestinal și duce la apariția gastroenterocolitei, iar printre simptome asociate pot fi: greață, febră, dureri de burtă, diaree, dureri musculare, apatie. Episoadele de vomă în acest caz pot dura între 12 și 72 de ore;
• infecțiile respiratorii: mai ales dacă micuțul are și episoade de tuse; manifestări ale unor afecțiuni precum infecții ale urechii, infecții ale tractului urinar, boala de reflux gastro-esofagian, gastroenterită, dar și ale unor boli mai grave precum pneumonia, meningita, sindromul Reye;
• răul de mișcare (mașina) este una dintre cauzele care duc la apariția vomei în cazul copiilor, mai ales dacă ei stau în mijloc, pe bancheta din spate. În astfel de situații sunt indicate pauzele mai dese când vă aflați la drum;
• o alergie alimentară, care poate să se declanșeze după ce copilul a consumat un aliment care conține un ingredient la care are alergie. În cazul alergiilor mai pot apărea manifestări precum umflarea feței, mâncărimi.
• voma la copii poate să apară și în urma ingerării unor substanțe toxice, a unor medicamente sau în urma unei toxiinfecții alimentare. Acestea apar în urma infestării alimentelor cu bacterii (poate fi vorba despre Salmonella, Listeria, E. Coli). În aceste cazuri parinții trebuie să se prezinte de urgență cu copilul la spital.

Doctorul va încerca să identifice din anamneză toate informaţiile ce pot fi utile pentru identificarea diagnosticului. Există numeroase criterii ce orientează diagnosticul, printre ele fiind:

Vârsta – toți sugarii în primele 6 luni pot să vomite zilnic sub formă de prelingere (regurgitări) sau chiar havuz (volum mare), dar asta cu condiția că adaugă bine și nu prezintă anemie;

Dacă alimentaţia copilului este artificială e important: formula selectată, diluția și calitatea apei;

Momentul în care a debutat simptomatologia este foarte important, astfel încât, apariţia vărsăturilor imediat după naştere ne orientează spre o afecţiune congenitală (stenoza de pilor sau pilorospasm), pe când apariţia vărsăturilor tardiv ne orientează spre o afecţiune dobândită.

Ce trebuie să facă părinții?

Să inițieze hidratarea obligatoriu acasă – deoarece voma induce stare de deshidratare rapid prin pierderea de lichide din organism;

Dacă copilul are alte simptome să acționeze asupra lor: febră, dureri abdominale.

Când părinții trebuie să se adreseze la medicul pediatru sau să solicite serviciul 112???

• Dacă copilul are sub 3 luni
• Dacă este cu vârsta de 3-6 luni, dar febra  e mai mare de 39 de grade Celsius
• Dacă copilul are mai mult de 10 vome în 6 ore
• Dacă copilul are mai mult de 20 vome în 24 de ore
• Dacă voma este cu sânge sau cu bilă (verde)
• Dacă copilul refuză să bea (crește radical riscul de deshidratare și cel mic poate avea nevoie de hidratare conform planului B sau C- perfuzional)
• Dacă copilul este pasiv: în cazul în care un copil refuză să mănânce sau să bea câteva ore
• Scutece  uscate 4-6 ore (pentru sugari și copii mici) sau nu a urinat în 6-8 ore (pentru copii mai mari)
• Durere abdominală, care este severă, chiar dacă aceasta vine și pleacă
• Schimbări de comportament, inclusiv letargie sau hipotonie (amețeli)
• După diferite traume, în special ale capului
• Dacă nu este ameliorare în starea copilului după 1-3 zile
• Dacă copilul are și alte simptome de pericol.
   

Ce NU trebuie să facă părinții?

Nu oferiți antibiotic copilului fără indicația medicului (cel puțin necesar a efectua analiza generală a sângelui și urina)

Nu oferiți medicație antivomitivă la domiciliu

Sursa: doctorulmeu.md