Medicul pediatru-pneumolog, Ada Negru, despre cum îmbunătățim imunitatea la copii

În fiecare sezon rece, începe o adevărată cursă a mamelor pentru a găsi acea pastilă minune care să-i ferească pe copii de răceli. În cadrul celei de-a doua ediții a Șezătorii Mamelor din 2018, ce a avut loc pe 7 februarie, s-a discutat despre „lupta” cu răceala și virușii de sezon, creșterea imunității fiind și ea un subiect mult așteptat de către mămici.

Și dacă în această perioadă părinții se pot adresa disperați medicilor în căutarea vreunui remediu rapid și eficient de creștere a imunității copilului, medicul pediatru-penumolog, Ada Negru a clarificat situația: „Dragi părinți, rețineți, nu există nici o pastilă magică pentru creșterea imunității la copil!”

Imunitatea sau capacitatea de apărare a organismului este influenţată de factori multipli. Imunitatea genetică, de exemplu, este dobândită în cursul vieţii intrauterine, perioadă în care, în opinia medicului e mai mult decât necesară grija sporită, comunicarea zilnică și dragostea față de copilul din burtă. Acesta primeşte și o serie de anticorpi care se transmit din sângele mamei, dar care nu persistă mai mult de 9 luni după naştere. Mai apoi, bazele unui sistem imunitar solid se pun în primul an de viaţă, iar alăptarea, de exemplu, este o piatră de temelie la această bază. De asemenea, imunitatea se dobândeşte natural, pe baza interacţiunii organismului cu virusuri sau bacterii, fiind puternic influenţată de stilul de viaţă, de alimentaţie, de timpul petrecut în aer liber, de activitatea fizică a copilului și nemijlocit de dragostea și starea pacifistă din familie.

Și dacă pastile magice nu sunt, iar copilul continuă să se confrunte cu frecvente afecțiuni, se recomandă a se recurge la metodele naturale de creștere a imunității, precum:

• Usturoi – conține alicină, care este un agent natural antibiotic, antiviral și antifungic. Curăță usturoiul și pune cățeii împreună cu o lingură de ulei de măsline în cuptor. Pune-i într-un vas de sticlă termorezistent, cu capac și coace-i circa 20 de minute. Fă din căței un piure pe care îl poți adaugă în mâncărurile copilului. Copt, usturoiul este dulce și parfumat și nu-și pierde decât în mică măsură proprietățile. Doi-trei căței copți pe zi fac minuni.
• Vitamina C – crește rezistența organismului și reduce simptomele de răceală. Vitamina C crește absorbția fierului. Cele mai bune surse sunt kiwi, citrice, ardeii grași, coacăză neagră, broccoli, legumele cu frunze verzi și fructe de pădure proaspete sau înghețate. Oferă-i sucuri combinate, eventual îndulcite cu miere, dar neapărat adaugă și pulpa fructului. Cel mai bine este să faci smoothie în blender.
• Un măr pe zi – simplu sau combinat cu banane, orez și scorțișoară, mărul este esențial în alimentația copilului. Vitaminele și mineralele din măr sunt o pilulă anti răceală. Efectele sunt și mai bune dacă vei include în dieta copilului cel puțin un măr, în fiecare zi. Pentru eficiență mai mare, alege soiuri diferite de mere, de preferat din curtea bunicii, adică fără pesticide și alte chimicale.
• Papaya – este o sursă bogată de vitamina C și beta-caroten, este bogată în fibre solubile importante pentru funcționarea normală a intestinului. Un intestin sănătos înseamnă și un copil sănătos. O porție de papaya pe săptămână este soluția ideală.
• Vitamină A, dar numai din surse naturale, este esențială pentru susținerea imunității copilului aflat în perioada primelor sale colectivități. În fiecare zi trebuie să primească în cadrul unui plan alimentar sănătos carne sau pește gras (este recomandată o porție de pește pe săptămână, care să sprijine funcționarea creierului și a sistemului imunitar), ficat, ouă, unt și lapte integral, și neapărat iaurt. Vitamina A previne infecțiile gâtului, urechilor și plămânilor.
• Beta-carotenul – întărește sistemul imunitar și previne răcelile și gripă. Fructele și legumele portocalii și galbene au un conținut ridicat de beta-caroten. Asta înseamnă morcovi, dovleac, cartofi dulci, pepene galben și caise.
• Fierul – este esențial pentru susținerea imunității copilului. Pentru buna asimilare trebuie combinat cu vitamina C. Fier se găsește în carne roșie, ficat, fructe uscate și cereale îmbogățite cu fier.
• Seleniu – unele studii au sugerat ca persoanele cu un nivel scăzut de seleniu prezintă un risc crescut de a face afecțiuni virale, dar și afecțiuni cronice care trădează o imunitate slabă. Sursele bune de seleniu sunt alimentele de origine marină, dar și legumele verzi.
• Vitaminele din grupul B – există dovezi care arată că vitamina B2 îmbunătățește rezistența la infecții bacteriene. Vitamina B6 stimulează răspunsul sistemului imunitar al organismului, chiar și în cazul infecțiilor care nu au fost prevenite prin vaccin. Vitaminele din grupul B au capacitatea de a stimula reactivitatea celulelor albe.
• Vitamina D – este una din cele mai sigure căi prin care se poate crește imunitatea naturală. Produsă în piele sub acțiunea soarelui, vitamina D poate să fie în deficit la copilul mic, astfel că sursele naturale de vitamina D – lactatele bio, integrale, consumate constant pot face adevărate minuni pentru imunitatea copilului mai mare de trei ani.
• Zinc – medicii susțin că este un mineral esențial pentru celulele sistemului imunitar, iar deficitul de zinc afectează capacitatea celulelor albe de a funcționa corect ca scut al imunității. Zincul este vital în dietă, dar trebuie mereu adus din surse naturale, prin alimente, în condițiile în care administrarea de suplimente poate produce un exces rapid de zinc în organism, la fel de dăunător ca și deficitul. Surse foarte bune de zinc sunt nucile, varza, fructele uscate (smochinele), semințele și pulpa de dovleac, precum și bananele, mazărea și spanacul.
• Probioticele – mult lăudate, dar nu degeaba, probioticele sunt un aliat de nădejde al imunității. În fapt probioticele sunt bacterii intestinale care susțin toate procesele sistemului imunitar. Sursele ideale de probiotice: iaurturile naturale, varza murată și murăturile în saramură, ceapa și toate lactatele fermentate natural.

Tot în cadrul șezătorii, medicul Ada Negru a relatat despre faptul că „tusea și febra nu se tratează”. Ele sunt acte reflexe de apărare a organismului și se combat doar dacă afectează calitatea vieții, dar în caz contrar, organismului i se permite să lupte.

De asemenea, aflăm sau recapitulăm o dată în plus, că în afecțiunile virale acute nu se administrează antibiotice. Trebuie să avem răbdare. Iar dacă medicul vă prescrie un antiviral, un lavaj nazal, nu cereți antibiotic sau mai mult, nu mergeți la alt medic considerând că precedentul este necalificat. De fapt, un medic bun nu va prescrie antibiotic într-o afecțiune virală acută.

Sursa: totuldespremame.ro