Nitraţii din fructe şi legume pot provoca cancer gastric

Intrând într-o piaţă agricolă, îţi fug ochii de varietatea de culori a fructelor şi legumelor. Mulţi părinţi se străduiesc să cumpere legume şi fructe de origine autohtonă, fiind siguri că acestea sunt de o calitate mai înaltă. Vânzătorii au aflat secretul succesului şi, deseori, indică pe tarabă: „Roşii din Sângera”, „Castraveţi din Vatra”, „Struguri din Colibaşi” etc. Specialiştii de la Centrul de sănătate publică (fostul Centru de medicină preventivă) ne-au spus că, spre regretul nostru, nu întotdeauna produsul autohton este cel mai bun.

Producătorii agricoli de la noi şi-au dat seama că, cu cât fructele sau legumele arată mai bine, cu atât sunt mai vândute. Din acest motiv, mulţi au început să folosească îngrăşăminte naturale şi minerale în exces. Unii nu mai măsoară doza, ci administrează îngrăşăminte la ochi. Astfel, s-a ajuns la situaţia că fructele şi legumele cultivate în Moldova pot fi uneori mai periculoase decât cele de import, conţinând o cantitate sporită de nitraţi. Roşiile şi castraveţii de import comercializaţi pe pieţele noastre au o cantitate de nitraţi de 15-24 mg la kilogram, norma maximă admisibilă fiind de 60 mg. Despre legumele cultivate la noi, vă vom spune un pic mai târziu. De fapt, vara în piaţă doar fructe exotice sunt de import. Celelalte produse încep a fi importate pe la sfârşitul anului, până la începutul verii.

Conţinutul de nitraţi poate fi stabilit doar în laborator

Conţinutul de nitraţi din produsele agricole poate fi determinat doar în urma unei analize de laborator. Din acest motiv, am mers la Laboratorul diagnostic al Direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală din mun. Chişinău. Evident, având într-o sacoşă legume şi fructe cumpărate în mod aleatoriu din piaţă. Angajaţii laboratorului sunt dispuşi să colaboreze cu oricine are pretenţii la calitatea vreunui produs. Evident, şi noi am fost deserviţi cu amabilitate chiar de către Ludmila Terteac, şefa laboratorului. Astfel, în urma analizelor, s-a constatat că mostra de ardei conţinea 80 mg de nitraţi la kilogram, norma maximă admisibilă fiind de 150 mg, sfecla avea 950 mg/kg, norma admisibilă fiind de 1400, castraveţii – 85 mg/kg, norma admisibilă fiind de 150, vinetele aveau 90 mg/kg, cu o rezervă de aproape 110 mg, pepenii galbeni conţineau 60 mg/kg, limita fiind de 90 mg, pepenele verde conţinea 30 mg de nitraţi per kilogram, maxima fiind de 60, roşiile aveau 40 mg/kg, limita maximă constituind 80 mg, ceapa – 50 mg/kg, norma fiind de până la 80 mg, cartofii – 100 mg/kg, limita fiind de 160 mg, etc.

Deşi cantitatea de nitraţi din mostrele prezentate nu depăşeşte limita admisibilă, nu ar trebui să ne bucurăm prea mult. Specialiştii susţin că marele pericol al nitraţilor e faptul că se acumulează în organism pe parcursul întregii vieţi. În organism nitraţii se reduc până la nitriţi, care afectează în primul rând sinteza celulelor sangvine, a corpurilor imune, mai ales la organismele în creştere, ceea ce conduce la anemii şi îmbolnăviri frecvente. Nitriţii, la rândul lor, duc la formarea nitrozaminelor, care sunt substanţe cancerigene şi mutagene. Potrivit studiilor, una dintre cauzele care determină leucemia la copii ar putea fi şi reziduurile de pesticide din alimentele pe care le consumă. Studiile au descoperit o legătură între consumul de nitraţi şi cancerul gastric.

Aruncaţi rădăcinile plantelor

Ludmila Terteac susţine că una dintre principalele cauze ale acumulării nitraţilor în legume şi fructe o constituie folosirea îngrăşămintelor azotoase pe terenurile agricole. Iar principalele surse de nitraţi pentru om sunt salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa, legumele care au cel mai înalt nivel de nitraţi. Cantitatea maximă de nitraţi se acumulează în părţile plantelor care sunt mai aproape de rădăcină. Frunzele de mărar şi de pătrunjel conţin cu 50-60% de nitraţi mai puţin decât tulpinile, frunzele de varză – cu 70% mai puţin decât cotorul, la castraveţi şi ridiche cantitatea de nitraţi e cu 70% mai mare în coadă decât în mijloc. Nu se recomandă de mâncat miezul verde de lângă coaja pepenilor verzi şi a celor galbeni.

Din legumele periculoase fac parte şi roşiile, şi castraveţii, multe fiind tratate cu hormoni de creştere şi cu substanţe chimice. În consecinţă, acestea conţin reziduuri de pesticide, nitriţi şi nitraţi, substanţe ce pot fi periculoase pentru sănătatea consumatorului.

Cred că aţi observat pe unele tarabe de la piaţă roşii mari, care arată foarte bine, având aproape toate aceeaşi mărime, strălucind la soare, fiind tari, dar care nu au niciun gust. Acestea rezistă în stare proaspătă multe săptămâni. Fiţi siguri că roşiile în cauză au fost tratate cu hormoni de creştere şi cu substanţe chimice. S-a constatat că acestea conţin o genă numită „long shelf life”. Specialiştii vă recomandă să procuraţi legumele şi fructele care au un aspect fizic nu prea atrăgător, adică sunt mai mici, se ofilesc mai repede, dar, în schimb, sunt sănătoase.

Copiii sunt primii expuşi riscului de a se îmbolnăvi

Cei mai expuşi riscului de a se îmbolnăvi sunt copiii. Potrivit studiilor, legumele cultivate cu substanţe chimice conţin foarte puţine minerale şi vitamina C, aproape că îşi pierd capacitatea antioxidantă. În urma investigaţiilor, s-a observat că iepurii, găinile şi şoarecii refuză să consume legume crescute artificial.

Potrivit informaţiei oferite revistei „Odoraş” de Centrul de sănătate publică, problema nitraţilor, a nitriţilor şi a altor substanţe azotice este în ziua de azi tot mai actuală. „Poluarea mediului ambiant cu deşeuri industriale şi menajere înlesneşte acumularea azotului de nitraţi în apele subterane, în sol şi în produsele alimentare. Acumularea nitraţilor în produsele alimentare de provenienţă vegetală este cauzată, în mare măsură, de utilizarea unor cantităţi mari de îngrăşăminte naturale. Luând în considerare faptul că 70-90% din cantitatea totală de nitraţi este introdusă zilnic în organismul uman cu legumele şi fructele, aceste produse sunt supuse unui control riguros. Cele mai multe probe ce nu corespund standardului le constituie probele de bostani, pepeni galbeni, cartofi, sfeclă. 

Pe teritoriul tuturor pieţelor agricole din republică trebuie să existe laboratoare veterinar-sanitare, care trebuie să ia zilnic analiza produselor comercializate, inclusiv a fructelor şi legumelor. Specialiştii de la laboratorul veterinar-sanitar de la Piaţa Centrală din Chişinău ne-au spus că mostre pentru a fi testate de laborator pot fi luate selectiv de la comercianţi. Este în primul rând testată la laborator marfa nouă. În cazurile în care specialiştii depistează că anumite fructe şi legume conţin o cantitate inadmisibilă de nitraţi, aceste produse sunt confiscate de la vânzători, sunt tăiate mărunt şi aruncate într-un loc special. 

Sfaturi practice

Vizual, e greu să se stabilească cantitatea de nitraţi din fructe şi legume. Specialiştii susţin că e posibil totuşi de micşorat cantitatea de nitraţi din anumite legume. De exemplu, dacă, înainte de a fi puşi la fiert, cartofii sunt ţinuţi 30 de minute în apă, cantitatea de nitraţi scade cu 20%. Acelaşi lucru îl puteţi face cu pătrunjelul şi mărarul înainte de a le pune în mâncare, dar şi cu toate legumele ce au un nivel scăzut de apă. Experimente pot fi făcute şi cu pepenii verzi şi galbeni. Înainte de a-i consuma, puneţi o bucăţică de pepene într-un pahar de apă fiartă, răcită la temperatura camerei. Peste un anumit timp, dacă apa e curată, înseamnă că produsul e bun de consumat. Dar în cazul în care apa se colorează un pic, mai bine aruncaţi-l. Aceasta este o dovadă că legumele respective au un conţinut sporit de nitraţi.

Specialiştii vă recomandă să consumaţi cât mai multe mere, căci acestea sunt cele mai sănătoase, conţinând doar 6-10 mg de nitraţi la kilogram, cantitatea admisibilă fiind de 60 mg/kg. Pe cât e posibil, evitaţi legumele crescute în sere, căci, comparativ cu cele crescute în aer liber, conţin mai mulţi nitraţi.

Ce ne sfătuiesc medicii

 Nitraţii, în cantităţi mai mari, provoacă distrugerea hemoglobinei din sânge, formându-se metahemoglobina. Aceasta e foarte periculoasă pentru copii.

Eva Gudumac, doctor habilitat în medicină, profesor universitar:

„Nu prezintă pericol nitraţii ca atare, ci nitriţii care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului. Dacă mâncăm un fruct care conţine nitraţi, nu înseamnă neapărat că aceştia se vor transforma în nitriţi. Contează şi substanţa cu care au fost stropite plantele.

Sunt foarte grave şi frecvente intoxicaţiile cu pesticide organo-fosforate. Acestea blochează anumite funcţii ale organismului şi duc la modificări severe ale metabolismului. Din păcate, în agricultură sunt folosite foarte multe insecticide pe bază de fosfor organic.

Cel mai frecvent, astfel de intoxicaţii sunt întâlnite la copii în primul an de viaţă, din cauza apei şi a alimentelor care conţin nitriţi. Nitriţii se conţin în apa poluată, din care i se prepară sugarului ceaiuri. Nitraţii conţinuţi în cantităţi mari în unele produse vegetale, cum sunt morcovul, spanacul, care intră în alimentaţia sugarilor, provin de pe terenurile unde s-au folosit îngrăşăminte azotoase. Alimentele vegetale pot deveni nocive dacă sunt stocate chiar şi la frigider pe o perioadă mai mare de 12 ore. Dacă ţineţi supă de morcov în frigider mai mult de 12 ore, ea devine toxică pentru copil. Flora microbiană transformă nitraţii netoxici în nitriţi, care sunt toxici.

Semnul principal al intoxicaţiilor de acest gen este cianoza. Bolnavul se învineţeşte. Intensitatea cianozei este variată: uneori abia vizibilă, alteori – foarte intensă. Din cauza creşterii concentraţiei metahemoglobinei în sânge, apare astenia, cefaleea, dispneea (copilul începe a respira mai greu), tahicardia (accelerarea bătăilor inimii), ameţeala. Dacă în organism a intrat o cantitate mare de nitraţi, peste 30 la sută, norma fiind de 2 la sută, apare o hipoxie de transport, adică nu se transportă oxigen la ţesuturi şi celule. În urma acestui proces, survine o insuficienţă cardiacă. Apare un colaps cardiovascular, adică vasele se comprimă şi copilul este dezorientat. În astfel de cazuri, copilul trebuie transportat de urgenţă la spital, unde i se va acorda asistenţa necesară.”

Chiar dacă datele prezentate v-au alarmat, specialiştii susţin că în Moldova cantitatea de nitraţi depistată în fructe şi legume e mai redusă decât în ţările vecine.

Aşa că alegeţi dvs. înşivă de unde şi ce cumpăraţi. O idee ar fi să renunţaţi la produsele cu un aspect perfect, iar atunci când cumpăraţi un produs, cereţi certificatul de calitate, ca să vă convingeţi că acesta a fost supus testelor de laborator.

Natalia Hadârcă