Laptele matern conține enzime și substanțe naturale care ajută la absorbția fierului și zincului, reduc inflamația și protejează organismul copilului de bacterii. Datorită alăptării naturale, bebelușul se dezvoltă mai armonios și se îmbolnăvește mai rar. Componenta de bază a secreției lactate este grăsimea, responsabilă de valoarea energetică a alimentației. În continuare, explicăm cum poate o mamă care alăptează să crească grăsimea laptelui matern.
Grăsimea laptelui matern: ce este și de ce este importantă
Grăsimea din laptele matern este principala sursă de energie necesară pentru creșterea normală a sugarului și pentru funcționarea corectă a organelor interne. Fără această componentă, se dezvoltă deficitar creierul, vederea, sistemul nervos și funcțiile cognitive. Grăsimea este esențială pentru absorbția vitaminelor A, D, E și K, pentru întărirea imunității și a digestiei. Oferă senzația de sațietate și influențează pozitiv starea de spirit a copilului (2). Aceste proprietăți se explică prin compoziția sa. Grăsimea conține:
- trigliceride, care furnizează peste 50% din totalul caloriilor. Ele sunt sintetizate de organismul mamei sau provin din alimentație;
- fosfolipide – importante pentru creier, sistemul nervos, funcționarea intestinelor și protecția mucoaselor;
- acizi grași – saturați, mono- și polinesaturați. Acidul palmitic furnizează energie organismului copilului și ajută la absorbția calciului. Acidul oleic are efect antiinflamator. Acizii linoleic și linolenic sunt necesari pentru dezvoltarea creierului, imunității și retinei;
- colesterol – necesar pentru sinteza hormonilor și a vitaminei D (3).
În 100 de mililitri de lapte matern se găsesc aproximativ 3,5–5 grame de grăsimi. În aceeași cantitate de colostru* se regăsesc doar 1,5–2 grame (2).
Colostrul este un lichid dens, bogat în substanțe nutritive, produs în primele trei–cinci zile după naștere.
Laptele matern conține, de regulă, tot ceea ce este necesar pentru ca bebelușul să îl poată digera. Acest lucru este deosebit de important pentru copiii născuți prematur, cu un tract gastrointestinal imatur. Mai mult, compoziția microelementelor este adaptată exact nevoilor copilului din acel moment. În mod normal, compoziția laptelui nu necesită ajustări. Totuși, unele mame se întreabă cum pot crește grăsimea laptelui matern. Motivele sunt situațiile în care copilul ia greu în greutate, este neliniștit după supt, cere sânul foarte des, iar scaunul este lichid și spumos.
Metodă populară de determinare a grăsimii
După ce copilul a mâncat, mulgeți 5–10 mililitri de lapte într-un recipient transparent. Puneți-l la frigider timp de 8–10 ore. Se va forma un strat clar, iar grăsimea se va ridica la suprafață. Metoda nu arată procentul exact, dar confirmă prezența grăsimii.
Factorii care influențează grăsimea laptelui matern
Compoziția laptelui nu este constantă. Ea variază în funcție de greutatea mamei, sexul copilului, momentul zilei și alți factori. Analizându-i, putem înțelege cum să facem laptele mai gras în timpul alăptării (4).
La femeile cu un indice de masă corporală ridicat, laptele conține mai multe grăsimi saturate, dar mai puțin omega-3. După nașterea unui băiat, secreția lactată este mai calorică decât după nașterea unei fete. Băieții cresc mai repede în greutate și au nevoie de mai multă energie. Același lucru este valabil și pentru copiii prematuri. Laptele mamelor acestora este, în mod natural, mai gras și conține mai multe proteine și componente imunitare (4).
Compoziția laptelui se poate „adapta” nevoilor copilului prin două mecanisme:
- La nivel hormonal. După naștere, organismul mamei produce prolactină, hormon responsabil de lactație. Cu cât copilul suge mai mult timp și mai frecvent, cu atât nivelul hormonului crește și se produce mai mult lapte (13).
- Prin intermediul salivei copilului (5). În timpul suptului, saliva ajunge în canalele galactofore. Microbii și markerii imunitari din aceasta „transmit” organismului mamei de ce substanțe are nevoie copilul, iar compoziția laptelui se modifică treptat (4).
Fapt interesant
Atunci când sugarul se îmbolnăvește, de exemplu de o infecție respiratorie, laptele mamei își schimbă compoziția încă din primele una–trei zile. Numărul celulelor imunitare crește: neutrofilele de la 13% la 58%, iar macrofagele de la 19% la 33%. Nivelul ridicat se menține și la șase–opt zile de la debutul bolii.
Conținutul de lipide se modifică și pe parcursul unei singure alăptări. La început este eliberat așa-numitul lapte „anterior”, mai bogat în apă, lactoză și vitamine. Este mai deschis la culoare, uneori cu tentă albăstruie. Pe măsură ce suptul continuă, laptele devine mai dens și mai gras – acesta este laptele „posterior”, cel mai valoros din punct de vedere lipidic (6).
Schimbarea grăsimii nu se datorează faptului că glandele produc lapte cu o compoziție diferită. Conținutul de proteine și carbohidrați este același. Separarea în lapte anterior și posterior are cauze fizice: grăsimea se depune treptat pe pereții canalelor și alveolelor. La următoarea alăptare, iese mai întâi partea lichidă, iar pe măsură ce copilul suge, fracțiile grase sunt „spălate”, iar laptele devine mai gros (7).
Studiile arată că, pe parcursul zilei, compoziția laptelui se modifică. Între orele 10:00 și 20:00 nivelul lipidelor crește, iar între 20:00 și 8:00 scade (7, 8).
Alimentația mamei este un factor minor în ceea ce privește grăsimea laptelui matern (9). Dacă totuși considerați necesar un regim special în perioada alăptării, acesta trebuie stabilit împreună cu un consultant în alăptare, pediatru sau nutriționist.
Ce trebuie să mănânci pentru a crește grăsimea laptelui
Suntem obișnuiți să considerăm alimentația drept principala sursă de resurse pentru organism. De aceea, primul lucru la care se gândește o mamă care alăptează atunci când vrea să crească grăsimea laptelui este mâncarea. Totuși, dieta influențează foarte puțin compoziția laptelui, deoarece organismul mamei utilizează propriile rezerve interne (12). Consumul produselor de mai jos poate modifica doar ușor calitatea laptelui. Nu urmați o dietă specială fără recomandarea medicului. Rețineți că alimentele foarte calorice duc la creștere în greutate și pot provoca probleme digestive.
Ușoare ajustări ale componentei lipidice pot fi obținute prin:
- Unt, brânză, iaurt, brânză de vaci – este preferabil să fie variante integrale, nu degresate (9);
- Pește și fructe de mare – somon, macrou, sardine, hering. Cantitatea totală de grăsime nu crește semnificativ, dar tipurile de grăsimi se pot modifica ușor (10);
- Ouă – omletă, ouă fierte sau coapte. Acestea cresc conținutul de trigliceride și componente liposolubile (9);
- Lapte de cocos – adăugați produs nerafinat în terci sau smoothie pentru a crește cantitatea de acizi grași ușor digerabili (10);
- Avocado, ulei de măsline, migdale, alune și alte alimente bogate în grăsimi mononesaturate (9).
Fapt interesant
Oamenii de știință americani au realizat un experiment: un grup de femei a consumat produse lactate grase, iar altul produse degresate. După două săptămâni, compoziția laptelui matern a fost comparată. În primul grup s-au găsit 3,35 grame de grăsimi la 100 de grame de lapte, iar în al doilea doar 2,41 grame.
Alimentele foarte calorice – fast-food-ul, margarina, produsele de patiserie industrială, mâncărurile grase și prăjite – nu vor crește grăsimea laptelui matern, indiferent de cantitatea consumată. Mai mult, un astfel de regim îi scade calitatea și poate afecta negativ dezvoltarea intelectuală a copilului (11).
Alte modalități de a crește grăsimea laptelui matern
Iată cum puteți face laptele matern mai hrănitor, astfel încât copilul să crească activ și să nu simtă foamea:
- Alăptați copilul la cerere, nu după program. Cu cât alăptările sunt mai frecvente, cu atât crește șansa ca bebelușul să primească laptele posterior, bogat în grăsimi.
- Nu schimbați sânul prea repede. Lăsați copilul să golească complet un sân înainte de a-l oferi pe celălalt. Spre finalul suptului, laptele conține cea mai mare concentrație de grăsimi.
- Faceți masaj al sânilor sau faceți un duș cald. Acest lucru ajută la mobilizarea laptelui prin canale și la distribuirea uniformă a grăsimilor.
- Comprimați ușor sânul în timpul alăptării. Așezați-l în palmă și aplicați o presiune delicată pentru a intensifica fluxul de lapte.
- Consumați suficiente lichide pentru a normaliza lactația.
- Odihniți-vă și evitați stresul, deoarece tensiunea nervoasă afectează negativ alăptarea.
Uneori, chiar și poziția în care alăptați influențează eficiența golirii sânului. Asigurați-vă că vă simțiți confortabil și că nimic nu vă distrage atenția, nici pe dumneavoastră, nici pe copil.
