În primele luni de viață, copilul este deosebit de vulnerabil, inclusiv la virusul herpes simplex. Sărutul pe buze, pe nas sau pe ochi poate deveni o cale de transmitere a infecției, de aceea specialiștii recomandă să sărutăm bebelușul pe creștet. Vă explicăm de ce este important, cât timp este contagios herpesul și ce măsuri de precauție ajută.
Majoritatea oamenilor intră în contact cu virusul herpes simplex încă din copilărie, de regulă printr-un sărut cu o persoană care are herpes pe buză. Odată ajuns în organism, virusul rămâne în piele pe viață și se manifestă din când în când prin herpes labial. Pentru un nou-născut, însă, infectarea poate duce la o boală rapidă și gravă: sistemul său imunitar nu este încă format.
Herpesul neonatal, adică herpesul la nou-născut, este rar — se estimează aproximativ 10 cazuri la 100.000 de nașteri în lume. Cel mai adesea, infectarea are loc în timpul nașterii, dar virusul se poate transmite copilului și după naștere, inclusiv printr-un sărut din partea unei persoane cu herpes pe buză.
- Medicii consideră că riscul pentru copil este cel mai mare în primele săptămâni de viață;
- dacă aveți acum herpes pe buză sau l-ați avut recent, bebelușul nu se sărută;
- pentru toți este mai sigur să sărute bebelușul pe creștet, nu în jurul gurii, al nasului și al ochilor;
- mama care are herpes pe buze are nevoie de mască atunci când are grijă de copil.
De ce este herpesul periculos tocmai pentru nou-născuți
Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai vulnerabil la consecințele infecției, iar o grupă de risc aparte o reprezintă copiii născuți prematur. Medicii consideră că riscul de infectare cu herpes este cel mai mare în primele 6 săptămâni după naștere.
Când este contagios herpesul labial
Herpesul labial este contagios din momentul în care ați simțit pentru prima dată furnicături sau alte semne și până la vindecarea completă a rănilor. De obicei, herpesul începe cu furnicături, mâncărime sau arsură, iar în următoarele 48 de ore apar una sau mai multe vezicule dureroase. Începe să se vindece în decurs de 10 zile, dar cât timp se vindecă, rămâne contagios.
Herpesul labial poate fi declanșat, de exemplu, de o boală, de soare sau de menstruație.
Cum sărutăm în siguranță bebelușul
Cel mai sigur loc pentru un sărut este creștetul. În schimb, nu este indicat să sărutați bebelușul în jurul gurii, al nasului și al ochilor. Acest sfat este valabil pentru toți și mai ales în primele săptămâni de viață: cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai vulnerabil.
Înainte de a lua copilul în brațe, fiecare persoană trebuie să se spele pe mâini. Iar pe cei care nu sunt rude apropiate ale bebelușului și nu au grijă de el, specialiștii recomandă să-i descurajați cu blândețe de la sărutări.
Dacă aveți dumneavoastră sau cei apropiați herpes pe buză
Dacă aveți acum herpes pe buză sau l-ați avut recent, este mai bine să nu sărutați bebelușul. Iar erupțiile în sine — herpesul labial, rănile și orice alte semne de infecție de pe corp — trebuie acoperite, pentru a nu transmite virusul. Înainte de contactul cu copilul și înainte de alăptare, mâinile trebuie spălate deosebit de atent. Cei care au grijă de bebeluș vor avea nevoie, în caz de herpes pe buză, și de o mască.
Virusul se poate transmite copilului și pe alte căi. De exemplu, dacă pe sân a apărut o veziculă provocată de herpes, iar bebelușul este hrănit cu acel sân sau cu lapte muls din el. Veziculele de pe degete, cauzate de această infecție, pot și ele transmite virusul.
Când mergem urgent la medic
Conform recomandărilor serviciului britanic de sănătate NHS, contactați urgent medicul dacă bebelușul:
- este irascibil și nu se liniștește;
- mănâncă mai slab decât de obicei;
- are temperatura de 38 °C sau mai mare;
- are pe piele, în ochi sau în gură erupții sau rănițe.
Acestea sunt semne timpurii că bebelușul nu se simte bine și că ar putea avea nevoie urgentă de tratament.
Chemați ambulanța dacă bebelușul:
- este letargic, fără energie, moale;
- nu reacționează la dumneavoastră ca de obicei sau este greu de trezit;
- respiră des, cu dificultate sau cu sunete de geamăt;
- are convulsii;
- urinează mai puțin decât de obicei;
- plânge fără oprire și nu poate fi liniștit, ori plânsul nu seamănă cu cel obișnuit;
- are limba sau pielea albastră;
- are o erupție care nu dispare când apăsați pe ea cu un pahar.
Foarte des, copilul nu are semne specifice de herpes, de exemplu erupții sau vezicule, dar poate totuși să fie bolnav.
