Descoperiri științifice îngrijorătoare ale săptămânii
Cercetările recente arată că băuturile carbogazoase pot afecta sistemul imunitar, temperaturile ridicate pot influența raportul dintre sexe la naștere, iar stilul de viață sedentar devine tot mai periculos odată cu înaintarea în vârstă. În același timp, oamenii de știință au identificat noi metode promițătoare pentru combaterea obezității și pentru tratarea unor boli grave.
Cola poate afecta sistemul imunitar, chiar și fără creștere în greutate
Consumul îndelungat de băuturi tip cola poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar și asupra microflorei intestinale. La această concluzie au ajuns cercetătorii chinezi, într-un studiu publicat în revista Frontiers in Nutrition.
În cadrul experimentului, șobolanii de laborator au fost hrăniți cu cola obișnuită (îndulcită) sau cu cola dietetică. Deși animalele nu au luat în greutate, organismul lor a suferit modificări importante.
Analizele au arătat o scădere a numărului de leucocite, ceea ce indică o diminuare a funcțiilor de apărare ale organismului.
La șobolanii care au consumat cola îndulcită s-au observat modificări ale organelor sistemului imunitar: timusul s-a micșorat, iar splina s-a mărit, semn al unor dezechilibre sistemice. În schimb, cola dietetică a provocat afectarea ficatului. Ambele tipuri de băuturi au dus și la dezechilibre ale microflorei intestinale.
Deși studiul a fost realizat pe animale, cercetătorii avertizează asupra efectelor nocive ale băuturilor carbogazoase, indiferent dacă acestea conțin sau nu zahăr. Autorii studiului recomandă introducerea unor reglementări mai stricte privind vânzarea băuturilor răcoritoare.
Oamenii de știință au găsit o metodă de a transforma grăsimea albă într-un „arzător” de calorii
Cercetătorii de la Weill Cornell Medicine au descoperit că celulele obișnuite de grăsime pot fi determinate să transforme activ grăsimea acumulată în căldură. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Metabolism.
În mod normal, celulele de grăsime albă stochează doar rezerve de energie. Totuși, oamenii de știință au descoperit că, sub influența unei enzime numite AAC, în aceste celule se declanșează un proces de „decuplare” a mitocondriilor – structurile responsabile de producerea energiei în celule.
În această stare, celula nu mai depozitează grăsime, ci începe să o consume intens, eliberând căldură.
Important este că acest mecanism a fost activat cu succes la șoareci cu obezitate, ceea ce indică un potențial real pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva excesului de greutate la oameni.
Autorii studiului subliniază că această metodă ar putea deveni o alternativă mai sigură la medicamentele actuale pentru slăbit. Spre deosebire de tratamentele care accelerează metabolismul în întregul organism și pot provoca efecte adverse, noua abordare acționează direct asupra celulelor de grăsime.
O substanță din frunzele de rodie ar putea combate amiloidoza
Cercetătorii de la Universitatea Kumamoto din Japonia au descoperit că un compus natural din frunzele de rodie poate descompune acumulările periculoase de proteine asociate cu amiloidoza. Rezultatele au fost publicate în revista iScience.
Amiloidoza transtiretinică este o boală gravă în care proteina transtiretină se acumulează în organe, afectând inima și sistemul nervos.
Oamenii de știință au analizat peste 1500 de extracte vegetale și au descoperit că substanța PGG, prezentă în rodie, poate distruge eficient aceste depozite de proteine.
Experimentele realizate pe viermi de laborator și pe țesuturi cardiace provenite de la pacienți au arătat că PGG descompune fibrilele amiloide – structuri proteice patologice – fără a afecta alte proteine din organism.
Descoperirea oferă speranțe pentru dezvoltarea unor tratamente care ar putea curăța organele de aceste depozite periculoase, fără a deteriora țesuturile sănătoase. Totuși, până la testele clinice pe oameni, cercetătorii mai au de parcurs numeroase etape.
Încălzirea globală ar putea reduce numărul băieților născuți
Temperaturile anormal de ridicate pot influența raportul dintre sexe la naștere. Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences arată că, în India și în mai multe țări africane, creșterea numărului de zile cu temperaturi peste +20°C este asociată cu o scădere a numărului de băieți născuți.
Cercetătorii au analizat date despre cinci milioane de nașteri.
În Africa, temperaturile ridicate din primul trimestru de sarcină provoacă stres termic, iar fetușii de sex masculin s-au dovedit a fi mai sensibili la acest factor. Consecința poate fi apariția unor probleme de dezvoltare sau a avorturilor spontane, fenomen observat mai ales în mediul rural.
În India, situația are și o componentă socială. Căldura extremă reduce accesul la servicii medicale, inclusiv la avorturi selective (în această țară există preferință pentru nașterea băieților). Această situație modifică statisticile natalității în favoarea fetelor.
Autorii studiului avertizează că schimbările climatice pot deveni un factor major de risc pentru sănătatea reproductivă. Problema trebuie abordată prin extinderea accesului la servicii medicale pentru femeile însărcinate.
De ce stilul de viață sedentar este mai periculos pentru vârstnici
Un grup internațional de cercetători a descoperit că celulele musculare au o formă de „memorie” a perioadelor de inactivitate. Dacă la tineri acest mecanism ajută la protejarea mușchilor, la vârste înaintate el poate accelera degradarea țesuturilor. Rezultatele au fost publicate în revista Advanced Science.
Cercetătorii au dorit să afle dacă există o „memorie negativă” a mușchilor care apare după perioade de imobilizare provocate de boli sau traumatisme.
Pentru studiu au fost analizate modificările musculare la voluntari tineri și la șobolani vârstnici după două perioade de repaus forțat. Specialiștii au evaluat forța musculară, volumul țesuturilor și activitatea genelor din celulele musculare.
Rezultatele au arătat că după o nouă perioadă de inactivitate mușchii s-au slăbit la toți participanții. Totuși, reacția celulelor a fost diferită:
- La tineri s-au activat genele responsabile de metabolism și protecția împotriva stresului, ceea ce a permis recuperarea completă.
- La vârstnici s-au activat mecanisme de deteriorare a ADN-ului, iar schimbările negative au devenit ireversibile.
Cercetătorii speră că, în viitor, reprogramarea acestei „memorii” musculare ar putea ajuta la tratamentul atrofiei musculare asociate îmbătrânirii.
Principalele concluzii ale descoperirilor științifice ale săptămânii
Cercetările recente arată că băuturile de tip cola pot afecta imunitatea și microbiomul intestinal, iar temperaturile extreme pot influența raportul dintre sexe la naștere și pot crește riscurile în sarcină.
Există însă și vești încurajatoare. Oamenii de știință au reușit să activeze mecanisme prin care grăsimea albă poate arde energie, iar un compus natural din rodie ar putea deveni o soluție promițătoare pentru tratarea amiloidozei. De asemenea, studiile explică de ce lipsa activității fizice este mult mai periculoasă la vârste înaintate decât în tinerețe.
