Durerile abdominale reprezintă una dintre cele mai frecvente plângeri, întâlnite la persoane de toate vârstele. Ele pot semnala diverse probleme – de la indigestie până la afecțiuni acute. Vom explica ce se poate face acasă în caz de dureri abdominale, când să fiți atenți și când este necesar să consultați de urgență un medic.
Prin „abdomen” se înțelege, de obicei, zona cuprinsă între coastele inferioare și oasele pelvine. Aici se află numeroase organe, iar identificarea exactă a originii durerii poate fi dificilă – diagnosticul final poate fi pus doar de medic, în urma unei evaluări complexe. Durerea poate fi resimțită nu doar în organe, ci și în peretele abdominal – piele și mușchi care formează învelișul exterior al abdomenului. Uneori, durerea abdominală poate proveni și din alte părți ale corpului, cum ar fi pieptul, pelvisul sau spatele.
Durerea abdominală este un simptom subiectiv, pe care doar pacientul îl poate descrie. Medicul nu o poate măsura direct, așadar diagnosticul se bazează pe descrierea senzațiilor pacientului.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor abdominale
La adulți, durerea abdominală se clasifică după localizare și tipul acesteia. Poate fi bruscă sau persistentă, surdă sau cu crampe, apărând episodic sau continuu.
- Partea superioară a abdomenului: de obicei asociată cu afecțiuni ale stomacului, duodenului, ficatului, vezicii biliare sau pancreasului.
- Zona mediană (în jurul buricului): indică probleme intestinale, inclusiv tulburări funcționale sau infecții.
- Partea inferioară a abdomenului: frecvent legată de colon, precum și cauze ginecologice sau urologice.
- Durerea difuză: extinsă, nu localizată, apare în intoxicații, balonare, colică renală și uneori în infarct miocardic.
Cele mai comune cauze
Tulburări funcționale ale sistemului digestiv
- Sindromul de colon iritabil – durere, crampe, modificări ale tranzitului intestinal.
- Disfuncția sfincterului Oddi / durere funcțională – dureri fără modificări organice evidente.
Cauze infecțioase
- Gastroenterită („gripă gastrică”) – infecții virale sau bacteriene ale intestinului.
- Infecții ale tractului urinar și pielonefrit.
- Infecții gastrice și intestinale / Helicobacter pylori.
Boli inflamatorii și organice
- Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colită ulcerativă).
- Apendicită, diverticulită, colecistită (inflamația vezicii biliare).
- Pancreatită – inflamația pancreasului.
- Gastrită, ulcer – inflamația mucoasei gastrice.
Cauze ginecologice și urologice
- Dureri menstruale sau ovulatorii și simptome ciclice asociate.
- Chisturi ovariene, endometrioză, boli inflamatorii pelvine.
- Sarcină ectopică și complicații ginecologice.
Traume, situații critice și urgențe
- „Abdomen acut” / situații chirurgicale (ruptura organelor, obstrucție, hemoragie).
- Anevrism abdominal – ruptura aortei poate provoca durere intensă.
- Ischemie intestinală și alte tulburări vasculare – întreruperea bruscă a circulației sanguine.
Alte cauze frecvente
- Gaz, balonare, constipație, dispepsie – frecvente, de obicei inofensive, dar dureroase.
- Pietre la vezica biliară și rinichi – dureri acute în zone specifice ale abdomenului.
- Hernii, tensiunea mușchilor abdominali – dureri mecanice fără inflamație.
Simptome care nu trebuie ignorate
Solicitați imediat ajutor medical dacă durerea abdominală este însoțită de unul sau mai multe dintre următoarele:
- Durere intensă, în creștere sau care durează mai mult de 2 ore.
- Vărsături cu sânge sau bilă, sau repetate, cu aspect „zaț de cafea”.
- Sânge în scaun sau scaun negru.
- Balonare fără tranzit intestinal sau gaze.
- Sensibilitate puternică la palparea abdomenului.
- Durere apărută după traumatism.
- Febră peste 38,5 °C.
- Icter, paloare, transpirație rece, tahicardie (>100 bătăi/min).
- Semne de șoc: slăbiciune, tensiune <90/60 mmHg.
- La femei – întârzierea menstruației cu durere (suspiciune sarcină ectopică).
De asemenea, urgența apare dacă durerea radiază spre piept sau spate sau dacă apar leșinuri. În aceste cazuri, internarea imediată este necesară. Întârzierea poate provoca peritonită sau ruptură de organ.
Prim-ajutor în cazul durerilor abdominale
Ce se poate face acasă
- Adoptați un regim alimentar ușor. Evitați mâncarea timp de 4–6 ore. Beți apă caldă sau ceai slab, în înghițituri mici.
- Aplicarea căldurii pentru spasme. Dacă durerea este cunoscută, surdă sau spastică, și nu este însoțită de febră, greață sau stare generală proastă, puteți aplica o pernă termică la temperatură scăzută timp de 15–20 minute. Nu se folosește în durere acută sau intensă.
- Poziția corpului: culcați-vă pe partea laterală, cu genunchii aduși la piept – relaxează mușchii abdominali.
- Medicamente (doar dacă cauza este cunoscută): antiflatulenți pe bază de simeticone sau sorbenți în caz de intoxicație alimentară ușoară.
Spasmoliticele pot fi utilizate ocazional pentru ameliorarea pe termen scurt a durerilor cauzate de spasme. Potrivit The American Journal of Gastroenterology, eficiența lor este limitată și noile recomandări le consideră din ce în ce mai rar tratament de primă alegere.
Ce nu trebuie făcut
- Nu luați analgezice (ex. ibuprofen) – pot masca simptomele unor afecțiuni grave.
- Nu folosiți laxative sau alcool – pot agrava durerea sau leziunile mucoasei.
- Nu ignorați durerea bruscă sau în creștere – dacă nu cedează în 1–2 ore sau apar simptome noi (vărsături, sânge, febră, balonare severă), consultați urgent medicul.
Concluzie: durerea abdominală poate semnala afecțiuni grave
Apelați de urgență la medic dacă durerea este intensă, durează mai mult de 2 ore, este însoțită de vărsături cu sânge sau bilă și febră >38,5°C. Semne de alarmă: sânge în scaun sau vărsături, scaun negru, icter, slăbiciune, tensiune scăzută, vărsături repetate, la femei – întârzierea menstruației cu durere. Dacă durerea este cunoscută, ușoară și nu se agravează, acasă se poate ține regim alimentar ușor, hidratare cu apă sau ceai, aplicarea căldurii și poziția pe lateral cu genunchii flexați. În intoxicație ușoară se pot folosi sorbenți sau simeticone. Nu luați analgezice, laxative, alcool și nu ignorați durerea în creștere.
