Vârsta de mijloc, un moment-cheie în prevenția cancerului de sân: ce arată un nou studiu britanic
O cercetare amplă realizată în Marea Britanie oferă perspective noi asupra modului în care factorii de risc pentru cancerul de sân se modifică pe parcursul vieții unei femei. Potrivit specialiștilor, anumite intervale de vârstă ar putea avea o importanță deosebită pentru prevenție, iar perioada cuprinsă între 30 și 50 de ani pare să fie una dintre acestea, în special în ceea ce privește doi factori: creșterea în greutate și consumul de alcool.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Imperial College London și The Institute of Cancer Research din Londra, pe baza datelor colectate de la peste 110.000 de participante înscrise în Breast Cancer Now Generations Study, unul dintre cele mai extinse proiecte dedicate investigării cauzelor cancerului de sân. Concluziile au fost publicate în revista Scientific Reports, potrivit publicației The Independent.
Autorii cercetării subliniază că studiul nu identifică două „cauze" directe ale bolii și nici nu susține că apariția acesteia depinde exclusiv de stilul de viață. Cancerul de sân rămâne o afecțiune influențată de o combinație complexă de factori genetici, hormonali, reproductivi, de mediu și comportamentali.
De ce contează alcoolul și indicele de masă corporală în intervalul 30-50 de ani
Echipa de cercetare a analizat evoluția a patru factori legați de stilul de viață — consumul de alcool, fumatul, nivelul de activitate fizică și indicele de masă corporală (IMC) — la diferite vârste.
Rezultatele arată că alcoolul, fumatul și activitatea fizică ating, de regulă, valorile cele mai ridicate spre finalul adolescenței, în vreme ce IMC-ul crește constant pe parcursul vieții adulte, atingând un vârf spre finalul intervalului 60-69 de ani. Totuși, ritmul acestor schimbări nu este uniform, iar mijlocul vieții adulte se conturează drept o etapă cu o relevanță aparte.
Profesorul Marc Gunter, specialist în epidemiologia și prevenția cancerului la Imperial College London, apreciază că intervalul dintre 30 și 50 de ani ar putea fi un moment oportun pentru măsuri menite să limiteze creșterea în greutate și consumul de alcool.
În schimb, adolescența și primii ani ai vieții adulte ar putea reprezenta perioada cea mai potrivită pentru promovarea activității fizice și pentru prevenirea unui câștig rapid în greutate.
Concluzia cercetătorilor nu este, așadar, că prevenția ar trebui să înceapă abia după vârsta de 30 de ani, ci mai degrabă că diferitele etape ale vieții necesită strategii adaptate.
Legătura dintre consumul de alcool și riscul de cancer de sân
Consumul de alcool este recunoscut deja ca factor de risc modificabil pentru cancerul de sân. Elementul de noutate adus de acest studiu constă în identificarea perioadelor din viață în care obiceiurile de consum se schimbă cel mai frecvent, momente în care intervențiile de prevenție ar putea avea un efect mai puternic.
Datele analizate au evidențiat și diferențe între generații. Femeile născute între 1960 și 2003 au înregistrat, în general, valori mai ridicate ale IMC pe parcursul vieții, iar vârfurile consumului de alcool și tutun au fost atinse la vârste mai tinere, comparativ cu femeile născute între 1908 și 1959.
Dr. Simon Vincent, director științific la Breast Cancer Now, organizația care a finanțat studiul, precizează că activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și reducerea consumului de alcool se numără printre schimbările la care oamenii pot contribui în mod direct.
Cercetătorii atrag însă atenția că absența consumului de alcool și o greutate considerată sănătoasă nu oferă protecție garantată împotriva cancerului de sân. Riscul este influențat de numeroși alți factori, printre care vârsta, antecedentele familiale, componenta genetică, nivelul hormonal și istoricul reproductiv.
Prevenție adaptată fiecărei etape de vârstă
Unul dintre aspectele notabile ale cercetării este ideea că recomandările de prevenție ar putea fi personalizate în funcție de vârstă. În loc de mesaje generale, valabile pentru toate categoriile de vârstă, specialiștii sugerează ca accentul să cadă pe activitatea fizică și pe prevenirea creșterii rapide în greutate în adolescență și la începutul vieții adulte, iar ulterior, între 30 și 50 de ani, atenția să se îndrepte mai ales spre evoluția greutății corporale și spre consumul de alcool.
Profesorul Gunter explică faptul că înțelegerea momentelor în care apar cel mai probabil aceste schimbări comportamentale ar putea sprijini dezvoltarea unor strategii de sănătate publică mai bine ajustate, cu scopul de a reduce riscul de cancer de sân la nivel de populație.
Beneficiile unor astfel de schimbări de comportament nu se limitează, de altfel, la cancerul de sân. Profesoara Amy Berrington, coordonatoarea Generations Study în cadrul The Institute of Cancer Research, atrage atenția că aceiași factori de stil de viață sunt asociați și cu apariția bolilor cardiovasculare, a diabetului și a altor forme de cancer.
Cancerul de sân, o boală cu cauze multiple
Specialiștii implicați în Generations Study insistă asupra faptului că nu există o cauză unică a cancerului de sân. Factorii genetici, hormonali, stilul de viață și influențele de mediu contribuie, în proporții diferite, la riscul fiecărei persoane în parte.
Generations Study a debutat în 2004 și urmărește, pe o perioadă de 40 de ani, peste 110.000 de femei. Participantele oferă periodic informații despre starea de sănătate și stilul de viață, iar cercetătorii folosesc, pe lângă acestea, probe biologice și date medicale pentru a înțelege de ce unele femei dezvoltă cancer de sân, iar altele nu.
În concluzie, noul studiu nu susține existența a două obiceiuri care ar determina, în mod direct, apariția bolii, ci arată că reducerea consumului de alcool, menținerea unei greutăți sănătoase și practicarea activității fizice reprezintă factori modificabili prin care femeile își pot diminua riscul general.
