Tradiții și obiceiuri de Dragobete, când se sărbătorește Dragostea

Tradiții și obiceiuri de Dragobete, când se sărbătorește Dragostea

„De Dragobete se sărută fetele…” Pe 24 februarie celebrăm Dragobetele românesc... sărbătoarea dragostei. Este ziua lui Dragobete, zeul tinereții, al veseliei și al iubirii in mitologia românească. Sărbătoarea are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci și transformat ulterior într-un protector al tinerilor și patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău foarte chipeș și iubăreț, care seducea femeile care îi ieșeau în cale.

Obiceiuri și tradiții străvechi de sărbătoarea Dragobetelui

În vremuri de demult (în anumite zone în care locuiesc români chiar și astăzi), în această zi de sărbătoare, tinerii îmbrăcați în straie frumoase, obișnuiau să se strângă în păduri și să culeagă cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor continua cu voie bună și cântece, cu un fel de joc numit „zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieții le fugăreau încercând să le prindă și să le dea un sărut. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc și sărutul considerat echivalent al logodnei și al începutului iubirii între cei doi. Înspre seară, logodna urma să fie anunțată comunității satului și membrilor familiei. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiția, erau considerați a fi binecuvântați în acel an. Conform anumitor superstiții din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiți să nu poată iubi în acel an.

Daca vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă „să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se țină de jocuri și ghidușii. În anumite zone fetele tinere obișnuiau să arunce acuzații pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi își crestau ușor brațul în forma unei cruci și își atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viață frați de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar și păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările își aleg perechea pe viață și pornesc construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primăvară, Dragobete oficia nuntirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi.

Superstiții și credințe populare de Dragobete

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, cunoscută drept „zăpada zânelor”. Apa obținută prin topire era considerată ca având proprietăți magice în dragoste și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele își clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare ca și zânele.

În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an... Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.

Era obligatoriu ca în această zi bărbații să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici să intre în gâlcevi căci astfel îi aștepta o primăvară cu ghinion și un an deloc prielnic.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.

Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime.

Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În unele zone ale țării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistică nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să-și afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credință că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

sursa: historia.ro; garbo.ro; radiovacanta.ro

Adaugă comentariu