Poate renunțarea la carne să reducă riscul de cancer? Concluziile celei mai ample analize realizate până acum
Renunțarea la carne ar putea fi asociată cu un risc mai scăzut pentru unele dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Totuși, relația dintre alimentație și apariția bolii este mai complexă decât s-a crezut inițial. Cea mai amplă analiză realizată până în prezent pe tema dietei și cancerului arată o reducere a riscului pentru cinci tipuri importante de tumori, dar ridică și noi semne de întrebare, inclusiv în ceea ce privește cancerul colorectal, boala cel mai des asociată cu consumul de carne.
Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Oxford din Marea Britanie și finanțat de World Cancer Research Fund. Analiza a inclus datele a peste 1,8 milioane de persoane din nouă cohorte prospective din Marea Britanie, Statele Unite, Taiwan și India, participanții fiind monitorizați, în medie, timp de 16 ani. În această perioadă au fost înregistrate peste 220.000 de cazuri noi de cancer.
Risc mai mic pentru cinci tipuri de cancer, dar și rezultate surprinzătoare
Conform rezultatelor publicate în British Journal of Cancer, persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai redus pentru mai multe tipuri de cancer, comparativ cu cei care consumă carne.
- 21% risc mai mic de cancer pancreatic;
- 12% risc mai mic de cancer de prostată;
- 9% risc mai mic de cancer mamar;
- 28% risc mai mic de cancer renal;
- 31% risc mai mic de mielom multiplu.
Aceste cinci tipuri de cancer sunt responsabile pentru aproximativ o cincime din decesele oncologice în țările occidentale.
În același timp, cercetarea a evidențiat și un rezultat neașteptat: vegetarienii au prezentat un risc aproape dublu de cancer esofagian de tip scuamos. În plus, datele obținute pun sub semnul întrebării legătura directă dintre consumul de carne și riscul de cancer colorectal.
Peste 1,8 milioane de persoane și 17 tipuri de cancer analizate
Studiul a comparat cinci categorii de participanți, în funcție de tipul de dietă urmat:
- persoane care consumă carne roșie și/sau carne procesată – 1.645.555 participanți;
- persoane care consumă doar carne de pasăre – 57.016 participanți;
- persoane care consumă doar pește – 42.910 participanți;
- persoane cu dietă vegetariană – 63.147 participanți;
- persoane cu dietă vegană – 8.849 participanți.
Datele provin din unele dintre cele mai mari studii epidemiologice din lume, precum EPIC-Oxford, Adventist Health Study-2, UK Biobank, Million Women Study sau NIH-AARP Diet and Health Study, care analizează pe termen lung relația dintre stilul de viață și starea de sănătate.
Cercetătorii au luat în considerare și factori care pot influența rezultatele, precum greutatea corporală, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică sau prezența diabetului. După ajustarea statistică a acestor variabile, rezultatele au fost exprimate prin indicatorul hazard ratio (HR), care reprezintă raportul de risc ajustat. În acest tip de analiză, orice valoare sub 1 indică un risc mai scăzut comparativ cu grupul de referință.
În cazul vegetarienilor, valorile HR au fost:
- 0,79 pentru cancer pancreatic;
- 0,91 pentru cancer mamar;
- 0,88 pentru cancer de prostată;
- 0,72 pentru cancer renal;
- 0,69 pentru mielom multiplu.
Și persoanele care consumă doar pește au prezentat riscuri mai mici pentru anumite tipuri de cancer: cu 15% mai mic pentru cancer colorectal, cu 7% mai mic pentru cancer mamar și cu 27% mai mic pentru cancer renal. În cazul celor care consumă doar carne de pasăre, riscul de cancer de prostată a fost cu aproximativ 7% mai redus.
Carnea sau stilul de viață? Ce spun cercetătorii
Autorii subliniază că studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect.
„Sentimentul meu este că diferențele sunt mai degrabă legate de carnea în sine decât de simplul fapt că vegetarienii consumă alimente mai sănătoase. Totuși, aceasta este o ipoteză care nu a fost testată direct”, a explicat Tim Key, profesor emerit de epidemiologie la Universitatea Oxford și unul dintre autorii studiului.
Cercetări anterioare au arătat că vegetarienii din Europa de Vest și America de Nord consumă, în general, mai puține grăsimi saturate, mai multe fibre și au o greutate corporală mai mică decât persoanele care includ carne în dietă. Toate aceste aspecte pot contribui la reducerea riscului de cancer. Totuși, diferențele de greutate corporală nu explică în totalitate rezultatele observate, deoarece analiza statistică a ținut deja cont de acest factor.
O altă posibilă explicație analizată de cercetători este nivelul hormonului IGF-I (factorul de creștere insulinic de tip 1). Persoanele care consumă mai puține proteine animale tind să aibă valori mai scăzute ale acestui hormon, iar nivelurile ridicate de IGF-I au fost asociate, în mai multe studii, cu un risc crescut de cancer de prostată.
Vegetarienii și riscul de cancer esofagian
Un rezultat care a atras atenția cercetătorilor indică faptul că vegetarienii ar avea un risc de aproape două ori mai mare de carcinom esofagian cu celule scuamoase, comparativ cu persoanele care consumă carne. În analiză, valoarea hazard ratio a fost 1,93.
Totuși, această concluzie se bazează pe doar 31 de cazuri identificate în trei cohorte din Marea Britanie. Chiar și așa, asocierea a rămas constantă după excluderea primilor patru ani de monitorizare și în analiza limitată la persoane nefumătoare.
Cercetătorii sugerează că explicația ar putea fi legată de anumite deficiențe nutriționale. Nutrienți precum riboflavina (vitamina B2) și zincul, prezenți în cantități mai mari în produsele de origine animală, ar putea avea un rol protector asupra esofagului.
De altfel, unele dintre regiunile cu cele mai ridicate rate de cancer esofagian din lume, precum nord-estul Iranului sau zonele Linxian și Cixian din China, sunt caracterizate de diete restrictive și un aport scăzut de proteine animale.
Dieta vegană și cancerul colorectal
Organizații precum Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și World Cancer Research Fund au concluzionat anterior că riscul de cancer colorectal crește în rândul persoanelor care consumă frecvent carne procesată și, probabil, carne roșie.
Noua analiză a arătat însă rezultate mai nuanțate. Cercetătorii au observat un risc mai mic de cancer colorectal în rândul vegetarienilor care consumă și pește, dar un risc aparent mai mare – aproximativ 40% – în rândul veganilor.
Autorii subliniază că această concluzie trebuie interpretată cu prudență. Numărul cazurilor analizate a fost redus, iar asocierea nu a mai rămas semnificativă statistic după excluderea primilor ani de monitorizare.
O posibilă explicație ar putea fi aportul mai redus de calciu. În cadrul studiului, consumul mediu de calciu în rândul veganilor a fost de aproximativ 590 mg pe zi, sub nivelul recomandat de 700 mg. Mai multe cercetări anterioare au arătat că produsele lactate și suplimentele cu calciu pot fi asociate cu un risc mai mic de cancer colorectal.
De exemplu, o analiză recentă realizată în cadrul Million Women Study a indicat că, dintre factorii alimentari analizați, aportul de calciu are cea mai clară legătură cu riscul acestui tip de cancer.
Concluziile studiului nu sunt definitive
Amy Hirst, specialistă în informații despre sănătate la Cancer Research UK, consideră că cercetarea este una de înaltă calitate, însă rezultatele nu sunt suficiente pentru a formula concluzii definitive.
„Sunt necesare studii suplimentare, realizate pe populații mai mari și mai diverse, pentru a înțelege mai bine aceste tipare și cauzele lor. În ceea ce privește prevenția cancerului, o dietă echilibrată, în ansamblu, este mai importantă decât consumul sau evitarea unui singur aliment”, a explicat specialista.
La rândul său, Jules Griffin, director al Rowett Institute din cadrul Universității Aberdeen, care nu a participat la cercetare, consideră că analiza este impresionantă, dar subliniază că nu include un grup de persoane care urmează recomandările ghidului alimentar britanic NHS Eatwell. Acest model alimentar presupune un consum moderat de carne și pește, combinat cu o dietă echilibrată care asigură toți nutrienții necesari.
Limitările studiului
Autorii recunosc că analiza are și câteva limitări. Dieta participanților a fost evaluată o singură dată, la începutul studiului, iar obiceiurile alimentare se pot modifica în timp.
În ultimele decenii, consumul de alimente ultraprocesate a crescut considerabil, iar multe produse vegane moderne, precum băuturile vegetale, sunt acum îmbogățite cu calciu și vitamine. Din acest motiv, rezultatele obținute pe baza datelor colectate în anii ’90 și 2000 nu reflectă neapărat situația actuală.
În plus, numărul participanților vegani din studiu a fost relativ mic – 8.849 de persoane – iar concluziile legate de această categorie trebuie interpretate cu prudență.
De asemenea, cercetarea nu a putut face diferența între o dietă vegetariană bazată pe legume, fructe și cereale integrale și una bazată pe carbohidrați rafinați sau alimente ultraprocesate. Nu există nici informații despre modul în care erau gătite alimentele.
Majoritatea participanților provin din Marea Britanie și Statele Unite, iar obiceiurile alimentare pot varia semnificativ de la o țară la alta.
