Ai un copil hiperactiv? Sfaturi de la psiholog

Hiperactivitatea afectează tot mai mulți copii și ades este văzută drept o problemă. Atunci când comportamentul energic al copilului afectează abilitățile de zi cu zi ale acestuia - legate de începerea și mai ales finalizarea unor sarcini uzuale, activitățile de învățare, relaționarea cu ceilalți copii și adulți și respectarea regulilor de disciplină sau de grup, se spune că copilul este hiperactiv și poate face parte din tabloul clinic  al ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate). Hiperactivitatea, însă, nu ar trebui să sperie pe nimeni, aflăm de la psihologul Diana Stoian, care are și câteva sfaturi despre cum putem transforma hiperactivitatea în avantaj.

Hiperactivitatea în sine, adică această incapacitate de a sta locului pentru o perioadă lungă de timp, se reflectă în incapacitatea de a-ți concentra atenția pe o perioadă lungă de timp. Incapacitatea de a sta locului sau „nevoia de a se foi" se recunoaște ușor la un copil, atât la grădiniță, cât și la școală: copilul hiperactiv are tendința să se ridice de pe scaun, să scape pixul pe jos pentru a fi nevoit să se aplece și să-l ridice, tinde să se întoarcă mereu la colegul din spate pentru a vorbi, îi place să întrerupă educatoarea/învățătoarea pentru a atrage atenția asupra lui.

În afară de acest deficit de atenție, care apare întotdeauna, ADHD-ul se mai poate asocia și cu descărcări de agresivitate și eventual cu un comportament opozant, provocător. Acest comportament presupune oponența copilului la orice i se solicită; el reacționează la orice i se cere printr-un refuz, cu acel NU (deși ulterior îndeplinește sarcina cerută). Totuși, acest comportament opozant nu este întâlnit la toți copiii hiperactivi și nu trebuie confundat cu perioada lui NU, care apare la majoritatea copiilor între 3 și 7 ani.

Frecvența cazurilor de hiperactivitate este din ce în ce mai mare, iar părinții ar trebui să ia măsuri cât mai devreme, spune psihologul Diana Stoian. Cu cât copilul este mai mic, cu atât îi va fi mai bine dacă învață din timp să-și gestioneze concentrarea atenției. Se poate evita astfel o problemă des întâlnită la copiii hiperactivi: când ajung la școală pierd foarte mult din informația care li se transmite și nu se pot concentra asupra unei sarcini (de exemplu, când învață să scrie sau să citească), iar atunci primesc observații (mai ales că au și un comportament perturbator, foindu-se des). Pierzând din informații, copilul va greși din ce în ce mai mult, iar observațiile vor fi din ce în ce mai frecvente, respectiv toate acestea îl vor face pe copil să nu-i mai placă la școală.

Pe de o parte, copilul se simte bine și își dorește atenția primită (pentru orice copil e important să primească atenție, fără să conteze sub ce formă o primește), însă pe de altă parte nu se simte confortabil cu statutul pe care îl are, fiind respins atât de cadrul didactic, cât și de ceilalți colegi. Mai ales dacă are și descărcări de agresivitate - mai împinge sau plesnește un copil la un moment dat, colegii pot ajunge să îl respingă, chiar dacă este un copil inteligent, foarte plăcut și simpatic. Un astfel de copil ajunge să se simtă respins, se izolează și nu-i va mai plăcea școala.

Pentru a evita astfel de situații, psihologul Diana Stoian ne spune că copiii trebuie ajutați să-și modeleze concentrarea atenției și să și-o gestioneze de mici, adică din momentul în care părintele descoperă anumite simptome ale hiperactivității. Atenția concentrată se antrenează: se începe cu sarcini cu complexitate redusă (care presupun și o durată mai scurtă de timp pentru concentrare și implicit pentru finalizare) și se crește progresiv complexitatea sarcinii, de la o zi la altă, crescând, astfel, durata concentrării atenției copilului și urmărind neapărat finalizarea sarcinei.

Tot psihologul atenționează părinții, că, deși poate reprezenta un dezavantaj, hiperactivitatea se poate transforma într-un avantaj dacă ei sunt conștienți de acest lucru și sunt consecvenți în ceea ce privește modelarea copilului. Nici într-un caz nu trebuie privită drept o boală.

Pentru a avea rezultate, părinții copiilor hiperactivi trebuie să își păstreze calmul, să aibă o atitudine pozitivă, să comunice cu aceștia în propoziții scurte, la obiect, să aibă cerințe clare și să aplice imediat și consecvent un sistem relevant de recompense și penalizări, adaptat profilului copilului lor. Relevanța, claritatea și consecvența sunt ingredientele cheie în managementul comportamentului copilului hiperactiv.

Sursa: smartwoman.hotnews.ro

Foto simbol: lubopyshka.ru