Pentru cei mici, iarna este un anotimp plin de distracții: joacă cu zăpada, săniuș, bulgărit, schi și oameni de zăpadă. Dar, atenție! Frigul poate fi periculos și poate cauza o serie de probleme cum ar fi degerăturile, hipotermia, deshidratarea sau oftalmia (orbirea zăpezii).

Iată ce trebuie să faci pentru a evita aceste probleme:

• Fii la curent cu prognoza meteo înainte să ieşiți pe uşă afară. Ține cont și de vânt, nu numai de temperatură, întrucât vântul poate potența frigul. Un vânt puternic poate scădea temperatura corpului destul de mult şi repede.

• Îmbracă-te corespunzător pentru vremea de afară şi pentru activităţile pe care urmează să le întreprinzi în afara casei.

• Supraveghează copiii atunci când sunt afară în frig. Degerăturile sau hipotermia pot surveni în doar câteva minute. Dacă cei mici sunt entuziasmaţi de joaca afară, nu conştientizează imediat disconfortul.

• Dacă un copil tremură, este timpul să intre înapoi în casă.

Degerăturile

Degerăturile apar atunci când ţesuturile corpului îngheaţă, provocând moartea celulelor pielii. Mai întâi, apa din jurul celulelor îngheaţă, iar apoi oxigenul nu mai ajunge la celula respectivă.

Pielea expusă şi extremităţile (degetele, nasul, urechile şi obrajii) sunt cel mai adesea afectate.

Dacă nu sunt tratate, degerăturile devin o urgenţă; pot duce la moarte celulară şi chiar la pierderea unui membru (picior sau mână).

Degerăturile pot fi superficiale, ceea ce înseamnă că afectează numai pielea, sau profunde, afectând întreg ţesutul de sub piele.

Simptomele degerăturilor

Mai întâi, un copil care are degerături superficiale va avea o senzaţie de amorţeală, căldură sau mâncărime în zona afectată. Această zonă ar putea părea ceva mai albă sau palidă decât în mod normal. Dacă apeși pe piele, aceasta își revine în mai mult timp decât de obicei la poziția inițială.

Pe măsură ce degerăturile se înrăutăţesc şi ajung în profunzime, senzaţia poate descreşte sau dispărea. Zona se umflă, iar pielea pare albă, ca de ceară. Totodată, zona afectată se întărește. În cazurile severe, pielea se înnegreşte. În cazurile moderate, similare cu arsurile, pielea ar putea deveni dureroasă şi chiar să se decojească. O zonă de piele care a avut degerături la un moment dat este foarte posibil să fie din nou afectată de degerături în viitor.

Tratarea degerăturilor 

Degerăturile superficiale:

• Încălzeşte-te. Intră în casă sau undeva unde este cald, pentru a preveni scăderea temperaturii corporale. Dacă picioarele copilului tău au degerături, du-l undeva unde este cald pentru a preveni distrugerea ţesuturilor.
• Oferă-i copilului lichide calde să bea. Dacă nu ai băuturi calde la îndemână, dă-i să soarbă câteva înghiţituri de apă.
• Îndepărtează hainele ude şi orice altceva ar putea împiedica circulaţia sângelui.
• Nu freca zona afectată. Nu încălzi zona cu ceva fierbinte, întrucât ai putea arde pielea. Încălzirea treptată este cea mai bună. Înveleşte copilul într-o pătură înăuntrul unei camere bine încălzite.
• Pe măsură ce zona afectată se încălzeşte, iar culoarea pielii revine la normal, degerătura devine mai puțin dureroasă.

Degerăturile profunde:

• În cazul în care copilul tău are degerături profunde, sună sau apelează de urgenţă la un medic. Oamenii cu degerături profunde riscă să facă hipotermie. Foloseşte toate tratamentele descrise mai sus.
• Nu începe să încălzeşti zona afectată dacă încălzirea nu se poate produce neîntrerupt. Întoarcerea la frig ar putea provoca şi mai multe ravagii ale ţesuturilor. Începe procedurile de dezgheţare doar în momentul în care eşti sigură că zona nu va mai fi expusă la frig.
• Dacă degetele de la mâini sau de la picioare sunt afectate, aplică un pansament uscat între ele pentru a preveni frecarea.
• Copilul va avea dureri pe măsură ce zonă afectată se dezgheaţă și sângele reîncepe să circule. Va începe să simtă o durere surdă, ce apoi poate deveni ascuțită. În funcţie de severitatea degerăturilor, procesul de revenire la normal poate dura chiar şi câteva zile. Zona afectată se poate învineţi sau albăstri pe măsură ce se reîncălzeşte.

Hipotermia

Hipotermia se petrece atunci când temperatura corporală scade sub limita normală. Hipotermia constituie o urgenţă medicală, deoarece poate pune viaţa în pericol.

Hipotermia este mult mai des întâlnită la copiii mici şi la oamenii în vârstă.

Simptomele hipotermiei

Hipotermia se instaurează atunci când temperatura corpului scade sub 35° C. Când corpul este atât de rece, creierul este afectat. Oamenii cu hipotermie sunt adesea confuzi şi dezorientaţi. Aceasta face ca situaţia să fie şi mai periculoasă, întrucât nu ar putea sesiza că ceva este în neregulă.

Simptomele includ:

• frisoane
• neîndemânare
• oboseală
• pierderi de memorie şi confuzie
• vorbire incoerentă

Tratarea hipotermiei

Hipotermia trebuie tratată imediat. În cazul în care copilul tău prezintă oricare din semnele de mai sus, mută-l într-un loc cald şi apelează la ajutor. Dacă poţi, ia temperatura copilului. Dacă este sub 35°C, situaţia constituie o urgenţă şi trebuie să chemi imediat o ambulanţă.

Dacă nu ai acces la îngrijire medicală sau dacă aştepţi un ajutor, începe să încălzeşti copilul în felul următor: 

• Mută-l într-o cameră caldă.
• Îndepărtează orice haină udă.
• Încălzeşte mai întâi centrul corpului – pieptul, gâtul, capul şi bazinul – folosind o pătură electrică, dacă ai la îndemână, sau contactul cu propria ta piele.
• Oferă-i copilului înghiţituri de lichide calde. Aceasta poate ajuta la creşterea temperaturii corpului.
• După ce temperatura creşte, ține copilul la cald într-o pătură, învelindu-i inclusiv capul şi gâtul.

O persoană cu hipotermie severă poate fi inconştientă şi poate să nu aibă puls sau să nu respire. În acest caz, poartă-te cu grijă şi sună imediat după o ambulanţă, deoarece resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) este vitală.

Deshidratarea

Deshidratarea se poate produce foarte repede şi uşor la temperaturi scăzute. Oamenii adesea nu realizează că sunt deshidrataţi sau că le este sete la frig. 

Asigură-te că cei mici beau întotdeauna suficient de multe lichide calde pentru a menţine temperatura corpului în parametri normali. Dacă băuturile calde nu sunt disponibile, poţi recurge şi la apă simplă.

Determină-i pe copii să bea apă înainte de a ieşi afară în frig. Insistă să ia câteva înghiţituri, chiar dacă nu le este sete.

Simptomele deshidratării

• Nelinişte, somnolență şi iritabilitate;
• Piele rece sau transpirată;
• Nivel scăzut de energie, senzaţie de slăbiciune sau moliciune;
• Plâns fără lacrimi;
• Gură sau limbă uscată şi/ sau lipicioasă;
• Ochi sau fontanele înfundate;
• Cantităţi mai mici de urină sau urină închisă la culoare.

Tratarea deshidratării

Începe cu puţine înghiţituri de lichid şi creşte treptat cantitatea. 

Pe lângă apă, deshidratarea include şi o pierdere de sare şi zahăr. Dacă este posibil, oferă-i copilului o băutură dulce. În cazul în care copilul este foarte mic, îi poţi oferi soluţii de rehidratare, care conţin o cantitate echilibrată de apă, zaharuri şi săruri.

Dacă micuţul nu reacţionează, apelează de ugență la ajutor profesionist.

Oftalmie (orbirea zăpezii)

Oftalmia (orbirea zăpezii) reprezintă expunerea exagerată a ochilor la raze ultraviolete. În timpul iernii, oftalmia este cel mai adesea cauzată de reflexia razelor soarelui în zăpadă.

Chiar şi dacă nu privești direct către soare, oftalmia se poate produce. Această condiţie poate fi prevenită cu o pereche de ochelari de soare cu factor mare de protecţie.

Simptomele orbirii zăpezii

• Durere şi disconfort la lumină puternică;
• Lacrimi şi spasme ale pleoapelor;
• Pupile contractate.

Tratarea orbirii zăpezii

Îndepărtează copilul de sursa de lumină. Du-l la medic dacă simptomele nu dispar după câteva ore.