Superstiţii de Revelion. De prin lume adunate şi înapoi la lume date

Vine Revelionul şi ne-am gândit că ţi-ar fi interesant să îţi amintim unele tradiţii şi superstiţii de anul nou de la noi, dar şi să te minunezi de cele din alte ţări, care se fac la cumpăna dintre ani.

Astfel, tradiţiile noastre spun că:

- În noaptea Anului Nou, când acele ceasornicului ticăie aproape de ora 00:00, oamenii trebuie să îşi pună în gând o dorinţă şi să se roage pentru împlinirea acesteia. Dacă dorinţa este rostită cu credinţă, aceasta se realizează.

- Tradiţia de Anul Nou spune că e bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele.

- O altă superstiţie de Anul Nou este aceea că în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, o dată cu el, dăm afară şi norocul.

- Şi tot la tema banilor, superstiţia spune că nu trebuie să avem nici un fel de datorie când începe noul an, altfel vom fi datori tot anul.

- Iar primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa tot anul. Se spune că persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc. La fel, dacă această primă persoană care intră în casa ta este bărbat e cu noroc, iar daca e femeie, poartă ghinion.

- La trecerea dintre ani, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.

- La miezul nopții de Anul Nou trebuie să deschideți ușa, pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou sa intre.

În Italia. De anul nou se aruncă pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier şi haine ajung în stradă.

În Spania. Spaniolii sunt şi ei destul de superstiţioşi. Un obicei de Anul Nou este să mănânci câte o bobiță de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului, care vestesc trecerea în noul an, acestea fiind dorinţe pentru fiecare lună a anului următor.

În Portugalia. Şi portughezii fac la fel, numai că locul strugurilor este luat de smochine.

În Grecia. Adulţii mănâncă ceva tradiţional, vassilopitta, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel care găseşte moneda va avea noroc tot anul. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri. 

În Olanda. La olandezi, „Oudejaarsdag” sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până noaptea târziu.

În Scoţia. Anul Nou este numit „Hogmanay”. În unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care apoi sunt lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoana care le va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul va fi norocos dacă este un bărbat brunet, care aduce un dar.

În China. Anul Noul chinezesc este sărbătorit undeva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă, „Yuan Tan". Chinezii din întreaga lume participă la procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Ei cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta.

În Japonia. Pentru japonezi, Anul Nou, „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă in urmă problemele şi grijile anului care se termină. În Ajun, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an.

Foto: assets.sport.ro