Mioma uterină: ce este, cum se tratează și când este necesară intervenția
Până la 80% dintre femei pot dezvolta miomă uterină până la vârsta menopauzei. Această afecțiune benignă nu necesită întotdeauna tratament, dar în unele cazuri, poate afecta calitatea vieții și necesită intervenție. Un medic ginecolog explică ce tipuri de miomă există, când este nevoie de tratament și ce opțiuni sunt disponibile.
Ce este mioma uterină?
Mioma uterină este o tumoră benignă care se dezvoltă din țesutul muscular al uterului. Există mai multe tipuri, fiecare cu simptome și riscuri diferite:
- Mioma subseroasă – se dezvoltă spre exteriorul uterului, sub învelișul extern. De obicei nu cauzează sângerări abundente, dar poate comprima organele din apropiere (intestinul, vezica urinară), provocând disconfort și durere.
- Mioma submucoasă – se formează sub mucoasa uterină și crește în interiorul cavității uterine. Poate provoca menstruații abundente și infertilitate.
- Mioma intramurală – se dezvoltă în grosimea peretelui uterin. La fel ca mioma submucoasă, poate duce la menstruații excesive și dificultăți de concepție.
Deși rar devine malignă, mioma poate afecta serios calitatea vieții prin sângerări, durere, presiune pe vezica urinară și rect, dar și infertilitate.
Cum se diagnostichează mioma
Diagnosticarea începe cu un consult ginecologic. Standardul de aur pentru confirmare este ecografia transvaginală și abdominală, care oferă informații despre localizarea și dimensiunea formațiunii.
Adesea, miomele sunt descoperite întâmplător, în timpul unor controale de rutină, mai ales dacă nu provoacă simptome.
Ce opțiuni de tratament există
Există două abordări principale în tratamentul miomelor:
- Tratamentul medicamentos (hormonal) – ameliorează simptomele, reduce sângerările și durerea. Se administrează sub formă de tablete sau printr-un dispozitiv intrauterin (sterilet hormonal).
- Tratamentul chirurgical – implică îndepărtarea miomei sau, în unele cazuri, a întregului uter.
Când este suficientă monitorizarea
Uneori, medicul poate recomanda doar supravegherea evoluției, fără tratament activ, dacă:
- Mioma nu crește și nu provoacă disconfort.
- Nu există dureri sau sângerări anormale.
- Pacienta nu își dorește o sarcină.
Când este necesar tratamentul
Tratamentul devine necesar dacă apar simptome precum:
- Menstruații abundente și prelungite.
- Durere pelvină persistentă.
- Disfuncții ale vezicii urinare sau intestinului.
- Infertilitate.
- Miome mari sau cu localizare problematică (submucoasă, pe pedicul subseros).
- Creșterea miomei după menopauză.
Tratamentul hormonal – când și cum funcționează
Mioma este o tumoră hormonodependentă, care se dezvoltă sub influența estrogenului și progesteronului. Terapia hormonală poate reduce dimensiunea nodulilor și ameliora simptomele.
Un sterilet hormonal care eliberează levonorgestrel (analog al progesteronului) poate fi eficient timp de până la 5 ani, reducând semnificativ sângerările menstruale și stopând creșterea miomei.
Tratamentul chirurgical – când este indicat
Se recomandă intervenția chirurgicală dacă:
- Tratamentul hormonal nu este eficient.
- Se dorește o sarcină, dar mioma este mare sau afectează implantarea embrionului.
Miomectomia (îndepărtarea miomei) se poate face:
- Prin laparoscopie (incizii mici în abdomen).
- Prin histeroscopie (acces prin vagin).
- Prin chirurgie clasică (pentru miome mai mari de 8-10 cm).
După operație, se recomandă o perioadă de așteptare de 6-12 luni înainte de planificarea unei sarcini.
Ce se întâmplă dacă mioma apare în sarcină
Dacă femeia rămâne însărcinată și are o miomă mai mare de 5 cm, pot apărea complicații. În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală în săptămânile 14-16 de sarcină.
Mioma după menopauză
Dacă mioma continuă să crească în menopauză sau există suspiciuni de cancer, se recomandă histerectomia – îndepărtarea completă a uterului. Cea mai puțin invazivă metodă este histerectomia vaginală, fără incizii externe.
O altă variantă este histerectomia laparoscopică, realizată prin mici incizii în abdomen, fiind mai puțin traumatică decât intervențiile clasice.
Mioma uterină este o afecțiune comună și rareori devine malignă. În lipsa simptomelor, se poate opta pentru monitorizare regulată. Tratamentul hormonal ajută la controlul simptomelor și a creșterii formațiunii. Cazurile severe pot necesita îndepărtarea chirurgicală a miomei sau a uterului, mai ales după vârsta de 45 de ani.
