Omenirea a reușit să controleze numeroase infecții grave, iar vaccinurile au avut un rol esențial în acest proces. Totuși, unele boli reapar periodic. Acest lucru se întâmplă adesea pe fondul creșterii curentelor antivaccinare în rândul părinților, influențați de informații alarmiste din mass-media sau de teorii conspiraționiste. Un medic pediatru explică cele mai răspândite mituri despre rujeolă.
„Rujeola nu mai există, infecția a fost eliminată”
Datele statistice arată contrariul. Focare de rujeolă continuă să apară în diferite regiuni ale lumii. Boala afectează mai ales zonele cu sisteme medicale slabe și acoperire vaccinală redusă, însă nici țările dezvoltate nu sunt complet protejate.
De exemplu, în primăvara anului 2017 a avut loc un focar în statul Minnesota (SUA). Dintre cele 75 de persoane îmbolnăvite, 71 nu erau vaccinate.
În același an, pe fondul scăderii ratei vaccinării copiilor, virusul rujeolei a provocat focare în Europa. Răspândirea a început în România, în februarie. În mai multe țări incidența a crescut de 3–4 ori, iar în unele, precum Italia, de până la 10 ori. În iunie au fost raportate cazuri de rujeolă la Odesa, inclusiv cu deces.
- Problema principală rămâne refuzul vaccinării.
- În Ucraina, de exemplu, doar 45% dintre copii erau vaccinați într-un an, în timp ce eficiența necesită cel puțin 90%.
- Pentru protecție completă, 94–97% dintre copiii până la 15 luni trebuie vaccinați.
„Se îmbolnăvesc doar copiii”
Rujeola este în principal o boală a copilăriei: peste 95% dintre cazuri apar la persoane sub 16 ani. Cu toate acestea, se poate îmbolnăvi oricine. La adulți riscul de infectare este mai mic, însă probabilitatea complicațiilor este mai mare.
„Este mai bine să faci boala”
Mulți părinți subestimează severitatea rujeolei și complicațiile posibile. Fiind considerată o „boală a copilăriei”, este percepută drept inofensivă, similar varicelei, care la rândul ei poate evolua sever.
Experții consideră rujeola una dintre principalele cauze de mortalitate la copiii mici. În 2015, la nivel global, boala a provocat 134.200 de decese — aproximativ 15 persoane pe oră, majoritatea copii.
„Rujeola poate fi tratată cu vitamina A”
Acest mit provine din interpretarea incompletă a recomandărilor specialiștilor. Pe site-ul organizației există indicația ca, în decurs de 24 de ore, copiii bolnavi să primească două doze de vitamina A. Măsura ajută la prevenirea afectării ochilor și a orbirii și reduce cu aproximativ 50% riscul de deces.
Totuși, recomandarea vizează în special țările în curs de dezvoltare, unde boala evoluează mai sever și există frecvent deficiențe nutriționale. Aceste date nu pot fi aplicate automat țărilor dezvoltate. Unele cercetări arată că deficitul de vitamina A este prezent doar la fiecare al cincilea copil cu rujeolă.
„Vaccinarea nu este necesară, igiena protejează”
Această idee este frecventă în rândul adepților teoriilor antivaccinare. Se consideră că bolile infecțioase au fost consecința condițiilor insalubre din trecut și că respectarea igienei ar fi suficientă pentru protecție.
În realitate, infecția se poate produce chiar și în condiții de igienă impecabilă. Nu există metode „naturale” eficiente de protecție. Virusul rujeolei este extrem de contagios, se transmite pe cale aeriană și poate rămâne în aer până la două ore. Singura metodă eficientă de prevenție rămâne vaccinarea.
„Vaccinul provoacă autism”
Originea acestui mit datează din 1998, când o revista științifică a publicat un studiu, care sugera o legătură între vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) și autism.
Informația a fost rapid preluată de mass-media, ducând la refuzuri masive ale vaccinării și, ulterior, la apariția unor focare de rujeolă și decese în rândul copiilor.
Ulterior, comunitatea științifică a pus la îndoială rezultatele: studiul a inclus doar 12 copii și nu a demonstrat o relație cauzală. După verificări, revista a retras articolul și l-a declarat fraudulos. Cu toate acestea, teama de „autism postvaccinal” persistă în rândul unor părinți.
Mitul este alimentat și de faptul că prima doză de vaccin coincide în timp cu apariția primelor simptome de autism. Specialiștii subliniază însă că succesiunea în timp nu înseamnă cauzalitate.
„Copiii alergici nu pot fi vaccinați”
Instrucțiunile oficiale arată că vaccinul ROR este contraindicat copiilor cu alergii severe la neomicină, ouă sau alte componente ale preparatului — mai exact în cazul reacțiilor anafilactice.
Dacă alergia nu este de tip anafilactic, vaccinarea este posibilă. Cercetătorii americani nu consideră necesare testări alergologice speciale înainte de vaccinare. După administrare, copilul trebuie monitorizat o perioadă în unitatea medicală.
Reacțiile alergice severe pot apărea la vaccinuri sau medicamente, însă cabinetele de vaccinare sunt dotate pentru intervenție. Dacă prima doză a provocat anafilaxie, a doua este contraindicată.
„După boală te poți reinfecta”
Fals. Spre deosebire de varicelă, rujeola nu reapare. După boală, reinfectarea nu se produce. Imunitatea după vaccin nu este la fel de durabilă, însă dacă o persoană vaccinată se îmbolnăvește, evoluția este de regulă ușoară.
„Vaccinul protejează 100%”
După prima doză administrată la un an, aproximativ 95% dintre copii dezvoltă imunitate, iar 5% rămân susceptibili. A doua doză crește protecția la circa 99%. În timp, la 10–15 ani după vaccinare, nivelul imunității poate scădea.
Aceste date arată importanța vaccinării tuturor copiilor. Astfel, chiar dacă cineva devine vulnerabil, circulația virusului este limitată.
„Vaccinul nu funcționează”
Statisticile contrazic această afirmație. Potrivit experților OMS, vaccinarea în masă între 2000 și 2015 a redus mortalitatea globală prin rujeolă cu 75% și a salvat 20,3 milioane de vieți.
În realitate, susținătorii vaccinării urmăresc prevenirea bolilor și reducerea costurilor. Controlul focarelor este semnificativ mai costisitor decât programele de imunizare.
