Ponderea copiilor și adolescenților cu vârste între 5 și 19 ani care suferă de obezitate a crescut de patru ori din 1990 încoace, de la 2% la aproximativ 8%. În 2024, boala a fost diagnosticată la 170 de milioane de tineri de pe glob. Datele aparțin Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a publicat primele recomandări globale pentru tratarea obezității infantile.
În 2024, cu obezitate trăiau 70 de milioane de copii cu vârste între 5 și 9 ani și aproximativ 100 de milioane de adolescenți de până la 19 ani.
OMS definește obezitatea drept o boală cronică, recidivantă, provocată de acumularea excesivă de grăsime în organism. Organizația precizează însă că, cu sprijinul potrivit, afecțiunea poate fi gestionată cu succes.
Consecințele nu țin doar de sănătate
Reprezentanții OMS avertizează că minorii cu obezitate se pot confrunta, încă din primii ani de viață, atât cu consecințe medicale, cât și cu consecințe sociale.
Obezitatea crește riscul bolilor netransmisibile, printre care diabetul de tip 2 și afecțiunile cardiovasculare. În plus, acești copii se lovesc mai des de stigmatizare, discriminare și hărțuire, ceea ce le poate afecta grav sănătatea mintală.
În noul ghid, OMS recomandă insistent schimbarea alimentației, creșterea activității fizice și alte măsuri care vizează modificarea stilului de viață al copilului.
Medicamentele, doar ca ultimă soluție
Pentru copiii sub 10 ani, OMS nu recomandă tratamentul medicamentos, chirurgia bariatrică (operațiile pe organele digestive, menite să reducă greutatea) și nici dispozitivele medicale.
În cazul adolescenților cu vârste între 10 și 19 ani, tratamentul cu medicamente aprobate, de exemplu cele pe bază de agoniști ai receptorilor GLP-1, trebuie prescris doar dacă un program de modificare a stilului de viață, desfășurat sub supravegherea specialiștilor, nu a dat rezultate. În cazul obezității severe este admisă și operația bariatrică, dar numai cu respectarea strictă a anumitor condiții.
„Baza îngrijirii copiilor și adolescenților cu obezitate nu o reprezintă medicamentele sau intervențiile chirurgicale, ci accesul la un sprijin complex, care face posibile alimentația sănătoasă, activitatea fizică și schimbările durabile de comportament", a declarat Lus Maria de Rehil, directoarea Departamentului pentru Nutriție și Siguranța Alimentelor din cadrul OMS.
Sănătatea mintală, o piesă esențială a tratamentului
Noile recomandări precizează că, alături de obezitate, trebuie abordată și sănătatea mintală, deoarece tulburările psihice sunt în același timp cauză și consecință a bolii.
Anxietatea, depresia, stima de sine scăzută și dificultățile de reglare a emoțiilor pot duce la comportamente alimentare nesănătoase, sedentarism și izolare socială. La rândul lor, stigmatizarea și hărțuirea la care sunt expuși copiii și adolescenții cu obezitate le afectează echilibrul emoțional.
Documentul subliniază că tratarea obezității nu trebuie redusă la scăderea în greutate: scopul este îmbunătățirea sănătății copilului, a calității vieții și a stării sale de bine. Pentru aceasta, îngrijirea trebuie adaptată nevoilor individuale și completată cu sprijin pe termen lung.
Tratamentul singur nu poate opri creșterea cazurilor
OMS recunoaște totodată că simpla tratare a bolii nu va opri creșterea numărului de cazuri și că sunt necesare schimbări sistemice. Organizația cere dezvoltarea unor politici care să facă alimentația sănătoasă și activitatea fizică mai accesibile, inclusiv ca preț. Vorbim despre măsuri de reglementare și de taxare, precum și despre acțiuni în educație, urbanism, transport și protecție socială.
„Prioritatea noastră este ca fiecare copil și adolescent să aibă acces, încă de la vârste mici, la asistență medicală de calitate și la un mediu favorabil, pentru a ajunge la o greutate sănătoasă, a o menține și a pune bazele sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții", a subliniat Lus Maria de Rehil.
