Ilinca şi Ilieş Iurcu - Educaţia copilului prin prisma celor 7 minuni ale lumii!

Copilul este un miracol, o minune dată de Dumnezeu, care le înglobează pe celelate şapte create de mâna omului. Este o definiţie frumoasă, am spune, dar care pentru Angela şi Vitalie Iurcu au devenit un principiu de educaţie psiho-emoţională, în raport cu copiii lor, Ilinca şi Ilieş. Nouă, celor de la „Odoraş”, ni s-a părut nu doar interesant, ci demn de aplicat pentru oricare alt copil.

Ilinca şi Ilieş Iurcu au crescut în ochii noştri. Despre ei am scris de mai multe ori... Frumoşi, inteligenţi, carismatici, ingenioşi, cei doi odoraşi ne-au amuzat, ne-au intrigat şi ne-au spus adevăruri copilăreşti, la fiecare întâlnire. Curioşi să vedem cât de mari au crescut, noi am mers în vizită la familia Iurcu, pentru a lua la condei toate perlele spuse de un copil de cinci ani, dar şi toate ghiduşiile făcute de altul la nici trei ani împliniţi.

De această dată, cei care ne-au impresionat au fost părinţii, care ne-au povestit despre metoda de educaţie psiho-emoţională, pe care ei o interpretează prin intermediul celor 7 minuni ale lumii antice. Noi am fost foarte curioşi să îi ascultăm!

1. Piramida lui Keops - localizată pe Platoul Gizeh - oraşul Gizeh, cea mai veche şi singura care a supravieţuit timpului.

„Dacă fac o tangenţă, piramida antică se asociază cu piramida alimentaţiei sănătoase a copiilor mei Ilinca şi Ilie. În cazul nostru, la baza piramidei au fost terciurile, pe care le-am introdus în meniu de la patru luni. Apoi au urmat fructele, legumele, lactatele, brânza, iaurtul, carnea, peştele şi, într-un final, dulciurile. Am efectuat diversificarea alimentară după principiul -mâncarea sănătoasă este cea pregătită acasă. Aici a intrat aproape totul - brânza, iaurtul, chiar şi pânea pe care o coceam singură. Toate acestea până când mezinul a împlinit doi ani. Asta m-a ajutat să trec liniştită peste mofturile lor culinare. Dacă nu le plăcea un fel de mâncare, a treia oară nu mai insistam. Astăzi, după ce am stabilit cu certitudine preferinţele Ilincăi - pastele, carnea, castraveţii, căpşunele, merele, bananele şi pepenele verde, dar şi ale lui Ilie - carnea, salata, hrişca este mult mai uşor să inventez diferite reţete pe care ei le adoră”, povesteşte Angela Iurcu.  

2. Palatul Taj Mahal - monument construit din marmură albă, o bijuterie a artei musulmane din India, este un exemplu grăitor privind curăţenia, căldura şi starea de spirit care domneşte într-o familie. În acest sens, părinţii sunt cei care dau tonul atmosferei.

“Întrucât dispun de timp liber mai mult decât soţul, eu sunt cea care petrec cea mai mare parte a zilei în compania copiilor mei. Activităţile petrecute împreună sunt dintre cele mai diverse: modelăm, desenăm, facem exerciţii logice şi de memorie, dezlegăm puzzle-uri, citim poveşti pe care, ulterior, le discutăm. Mă bucură faptul că lista lor de interese creşte odată cu vârsta, iar mie nu îmi rămâne decât să mă inspir pentru a veni cu noi sugestii. De exemplu, în acest an, de Paşte am făcut un coş cu ouă încondeiate. Ne-a ieşit ceva impresionant. Tot anul acesta, am dus la grădiniţă o ladă cu 20 de puişori, pe care copiii i-au împărţit între ei. Ilinca i-a luat pe trei dintre ei acasă şi împreună cu Ilie i-au cazat într-o căsuţă special amenajată. Cel mai hazliu a fost momentul când amândoi au încercat să îi dreseze. Activităţile pe care Ilinca şi Ilie le fac împreună cu tati sunt de altă natură. Săriturile, ţopăielile, flotările, etc., sunt la ordinea … serii. După cinci ani de când am devenit părinţi, pot spune cu certitudine că valorile de bază pe care încerci să le implementezi au o pondere mai mare dacă sunt “sădite” cu dragoste, sinceritate, recunoştinţă, respect.

3. Grădinile suspendate din Babilon, ale Semiramidei. Efectul de suspendare a grădinilor era datorat unei eşalonări abile de 7 etaje, un ansamblu omogen, legat prin împletituri ornamentale de plante urcătoare.

Angela Iurcu le-a asociat cu diverse momente plăcute sau mai puţin plăcute pe care copiii le trăiesc. “ În ambele situaţii, suportul părinţilor este iminent, atunci cînd se cultivă ceea ce este bun şi se nimiceşte, figurat vorbind, ceea ce nu îi va ajuta pe copii să crească adevărate personalităţi. Când spun grădini suspendate, îmi amintesc de pasiunea lui Ilie de a uda iarba, precum şi tendinţa lui de a nimici toţi păianjenii, deoarece, cum spune el, pişcătura lor te poate transforma în Omul Păianjen. Cât priveşte Ilinca, chiar zilele trecute, în timp ce ne plimbam prin grădină, m-a întrebat: “Mamă, acestea sunt plante bune sau buruiene?” “Sunt buruiene şi trebuie nimicite la fel cum trebuie stopate faptele nu prea destoinice ale oricărui om....faptele rele nu pot fi încurajate.” “Mamă, dacă eu voi face fapte rele tu vei fi alături ca să mă îndrumi?”

4. Statuia lui Cristos Răscumpărătorul, simbolul oraşului Rio de Janeiro, dar şi al ospitalităţii brazilienilor care primesc vizitatorii cu braţele deschise, te duce volens-nolens cu gândul la Dumnezeu şi la cele sfinte.

“Ilinca şi-a creat o legătură spirituală cu Dumnezeu pe când avea doar 3 ani. Cunoştea la perfecţie “Tatăl Nostru”, mergea, deseori, cu noi la biserică şi chiar ştia toate rânduielile bisericeşti. După cazul de acum o lună, vreau să cred că această relaţie a evoluat în timp. De Paşte, Ilinca s-a îmbolnăvit. Avea slăbiciuni, dureri de cap, febră foarte mare. Am schimbat de două ori antibioticul, dar fără niciun rezultat. Respectiv, Ilinca a ratat toate sărbătorile organizate la grădiniţă cu această ocazie. Cu doar câteva zile înainte de Paşte i-am propus să ne rugăm împreună pentru sănătatea ei. Ilinca s-a aşezat în genunchi şi cu mânile la piept a început să rostească: “Doamne, ajută-mă să mă fac bine, pentru ca la Paşte să pot merge la biserică şi să aduc focul haric”. Am rămas perplexă. Eu credeam că Ilinca vrea să se facă bine pentru a putea merge la petrecerile copiilor… A doua zi după această întâmplare, Ilinca început să se simtă mult mai bine. La Paşte, Ilinca a mers la biserică de unde a adus focul haric. Aceasta a fost o lecţie nemaipomenit de frumoasă pentru ea.”

5. Marele Zid Chinezesc. Monumentul din zilele noastre are o lungime de 7.300 de kilometri şi poate fi văzut din cosmos.

“De câte ori am ocazia, le explic copiilor mei că aşa cum marele Zid Chinezesc poate fi văzut din cosmos, aşa şi noi suntem văzuţi de Dumnezeu, care ne luminează calea, iar atunci când suntem în dilemă ne ajută să alegem varianta corectă. Fiecare pas pe care îl facem în viaţă trebuie analizat bine, pentru că toate gândurile şi faptele noastre sunt văzute şi apreciate.”

6. Colosseumul din Roma - amfiteatrul uriaş, construit pentru gloria Imperiului Roman, are o legătură directă cu istoria, cu poporul nostru care face parte din grupul de limbi romanice. Atunci când cineva a întrebat-o pe Ilinca despre familia ei, fata a răspuns:”Familia mea este frumoasă, dar dacă vă referiţi la numele meu de familie, atunci sunt Ilinca Iurcu!”

7. Cetatea Petra, a şaptea minune a lumii antice, se mai numeşte şi oraşul stâncă. Este un important vestigiu din Iordania, construit in perioada Regatului Nabateean. “Arheologie şi descoperiri. Ilinca cu Ilie se întrec să-şi amintească diferite specii de dinozauri şi să povestească istorioare despre ei. De obicei, Ilinca îi explică fratelui care este diferenţa dintre carnivori şi ierbivori, care este cel mai fioros în ordine descrescătoare, dar şi multe alte aspecte interesante. Pentru ca să se simtă adevăraţi arheologi, le-am cumpărat seturi speciale ce includ schelete de dinozaur, ciocănaş, pensulă şi pietre preţioase, care sunt extrase. După aceea, pietrele, 11 la număr de diferite nuanţe, sunt spălate. Am întrebat-o pe Ilinca ce va face cu această comoară. Răspunsul ei a fost următorul : “Păi... acumulez mai multe pietre pentru a aduna o comoară cât mai mare, iar în schimbul ei voi săpa o fântână în pustiu, căci animalele care trăiesc acolo nu au apă!”. Mirată, i-am zis: “Bine, dar acolo trăiesc şi oameni care nu au apă!?” “Oamenii de acolo nu au bani. Ar fi bine dacă i-am ajuta să sape fântâni atât pentru ei, cât şi pentru animalele care nu pot să ajungă singure la apă...”

“Părinţii sunt cei care le dau copiilor totul- dragoste, afecţiune, educaţie. Cel mai important lucru sunt aripile cu ajutorul cărora să meargă ei înşişi prin viaţă mai departe. Condiţia este ca niciodată să nu uite de unde au pornit şi care le sunt rădăcinile! Şi Osho spunea că viaţa trebuie privită ca pe o creştere continuă, nu ca pe o îmbătrânire. Dacă fiecare părinte s-ar implica în această creştere continuă a propriului copil, rezultatele educaţiei ar fi mai mult decât uluitoare…!”

Text: Daniela Borodachi

Articolul a fost publicat în revista Odoraş, Nr. 4-5 (73-74), 2014