Odoraș.

Odoraș.

Tedi

Zinovia Ceaicovschi: O mamă modernă cu tradiţii

Zinovia Ceaicovschi: O mamă modernă cu tradiţii

Decizia a venit brusc. Ca o avalanşă. A renunţat la meseria de economist, la cariera de 30 de ani, la funcţia importantă din sfera bancară şi la planurile profesionale. Totul de dragul copiilor. Familia a fost şi cea care a inspirat-o pentru o nouă provocare. Este istoria Zinoviei Ceaicovschi, directorul Centrului diagnostic Euroclinic. Acesta este primul proiect de parteneriat public-privat în sfera medicală din Moldova.

Programul fix şi solicitant de la Banca Naţională îi lăsa prea puţin timp pentru viaţa personală, mai cu seamă după naşterea celui de-al doilea copil. Astfel, după un traseu profesional de invidiat, Zinovia Ceaicovschi a decis, acum trei ani, să sacrifice cariera în favoarea familiei. Momentul a coincis cu perioada în care soţul Tudor se angajase în primul proiect de parteneriat medical public-privat din Moldova şi a rugat-o să-l ajute. În câteva luni de la demisie, Zinovia era deja la cârma afacerii. “A fost curată nebunie pentru că luni în şir, zi şi noapte, a trebuit să studiez legislaţia, noţiuni medicale şi să mai fac naveta Chişinău-Orhei, acolo unde a fost creat Centrul diagnostic. Satisfacţia de la munca efectuată a venit cu mult mai târziu, peste vreo doi ani de frământări, căutări, întrebări şi răspunsuri”, îşi aminteşte Zinovia. Spune că a fost o cursă contra-cronometru, dar aceasta i-a adus libertatea de orice constrângeri şi timpul pentru ceea ce preţuieşte cel mai mult în viaţă: să fie alături de familie. Deşi munceşte pe rupte şi acum, este stăpână pe timpul său şi poate fi alături de copii atunci când are nevoie.

Zinovia Ceaicovschi  dărâmă din start toate ideile preconcepute care posibil că există despre bancheri. Mă aşteptam să găsesc o persoană pragmatică şi scumpă la vorbă, dar am avut surpriza unei prezenţe inspirate şi rafinate. Cu darul unui povestitor, vorbeşte cu mândrie despre mezinul familiei. Dumitru, care are şase ani, este cel care îi pune în dificultate pe părinţi prin combinaţia rară de spontaneitate copilărească şi inteligenţă de adult. La grădiniţă şi acasă, toţi îl numesc „argint viu”, tocmai pentru că nu stă locului, învaţă totul din mers şi ştie cum să facă astfel încât tot universul să se învârte în jurul lui.  Descătuşat şi plin de energie, sfătos ca un bunic, Dumitru te cucereşte după primele cinci minute de discuţie. Aşa cum s-a întâmplat recent şi la un turneu de tenis de câmp. Băiatul a venit cu părinţii ca să-l susţină pe fratele său. De la tribună, l-a zărit pe premier şi a vrut să-l salute personal. Deşi părinţii s-au opus, Dumitru a ajuns alături de prim-ministru cât ai zice peşte, trecând chiar şi de bodyguarzi. Într-un sfert de oră de discuţii, ei au devenit cei mai buni prieteni.

Pe de altă parte, fratele său Alexandru, de 15 ani, este întruchiparea unui lider carismatic şi a unui diplomat înnăscut. Elegant şi manierat ca un englez, dovada studiilor din Marea Britanie, este genul de băiat pe care oricine şi l-ar dori prieten.  Are o tenacitate care te face să crezi este în stare să mute şi munţii din loc. Lucru confirmat şi de profesorii din Marea Britanie, care au remarcat de mai multe ori aptitudinile deosebite, responsabilitatea şi spiritul său de echipă.  De câţiva ani, Alexandru merge în fiecare vară la o tabără internaţională din Anglia, pentru a-şi perfecţiona engleza, pentru a se recrea, dar şi pentru a învăţa să fie independent.

 „Succesul de acum se datorează, probabil, celor şapte ani de acasă şi investiţiilor de timp din primii ani de şcoală. L-am învăţat atunci să înveţe şi acum culegem roadele”, zice Zinovia.  Din toamnă, istoria urmează să se repete cu Dumitru. „Sunt două extreme şi ceea ce e aplicabil pentru Alexandru, nu funcţionează în cazul lui Dumitru, aşa că ne înarmăm cu multă răbdare”, râde protagonista noastră.

Zinovia consideră că succesul în educaţia copiilor depinde de parteneriatul stabilit între soţi. „Am căzut de comun acord cu Tudor asupra manierei de educaţie şi o respectăm amândoi. Pentru noi, studiile sunt prioritatea numărul unu şi copiii ştiu asta. Niciodată nu i-am forţat, pentru că va fi interpretat ca un corp străin, dar mereu am încercat să-i conving prin forţa argumentului şi a propriului exemplu că trebuie să muncească pentru a reuşi în viaţă”, ne mai spune Zinovia.

Candidat în maeştri la acrobatică, Zinovia ştie cel mai bine că sportul este o bună metodă de menţinere a sănătăţii, că dezvoltă spiritul de echipă, voinţa şi disciplina. Tocmai din acest motiv a insistat ca şi băieţii să practice sportul. Orice şi-ar dori ei. De câţiva ani, Alexandru frecventează şcoala de tenis de câmp. Dumitru a dat preferinţă înotului. Şi mama a dat peste un alt bucluc. De fiecare dată, după o oră de înot, trebuie să-l convingă încă o oră să iasă din bazin. Şi nu ar fi fost ei familia Ceaicovschi, dacă nu ar fi făcut şi muzică. Ba mai mult, Alexandru este deja pianist cu acte în regulă, după ce a absolvit cu brio, anul trecut, Şcoala de Arte „V. Poleacov” din Chişinău.    

Zinovia e o mamă fericită, deci una de succes. „Orice femeie e de succes, dacă e mamă”, îmi răspunde ea.  Mai degrabă e o mamă modernă – cea mai bună prietenă şi confidentă a copiilor săi. Ca să le câştige încrederea îi încurajează să discute cu ea la orice temă şi oricând, citeşte aceleaşi cărţi, râde de glumele lor... Devine însă o mamă tradiţională când este vorba despre obligaţii, responsabilităţi, respectarea disciplinei şi a regulilor. De fapt, respectul este ceea ce defineşte relaţia părinţi-copii în familia Ceaicovschi. „Întotdeauna tratăm copiii ca pe nişte oameni mari, ţinem cont de părerea lor atunci când urmează să luăm decizii importante pentru noi toţi, când planificăm vacanţele...”, zice eroina noastră. Călătoriile sunt o altă lecţie de viaţă pe care le-o oferă copiilor şi care îi motivează şi îi uneşte şi mai mult. Zinovia este cea care îşi asumă rolul de agenţie turistică, alege destinaţia, face traseul. De obicei, vacanţele de iarnă sunt petrecute la schiat, iar în cele de vară ei descoperă ţări şi chiar continente noi. 

„Până la căsătorie, credeam că îmi voi creşte copiii aşa cum o fac toate femeile. Odată cu apariţia lor, am înţeles că acesta este cel mai dificil şi mai responsabil lucru din lume. Orice greşeală a ta ar putea să-i afecteze viitorul. De aceea, înainte de a da un sfat meditez mult”, povesteşte Zinovia Ceaicovschi.

Ochiul curios de jurnalist încearcă să afle de unde atâta voinţă şi forţă într-o femeie firavă ca ea? Răspunsul îl găsesc pe parcurs. A rămas orfană de tată la numai trei ani. Mama, rămasă cu trei fete, a făcut tot posibilul ca să le dea şcoală. Un grav accident de muncă i-a spulberat planurile şi Zinovia a fost nevoită să-şi croiască singură un drum în viaţă. A făcut sport de performanţă, dar pentru că trebuia să se întreţină singură a ales o carieră mai pragmatică.  A absolvit Colegiul Financiar-Bancar, a lucrat revizor, apoi economist. Concomitent a făcut Facultatea de Economie şi a urmat cursuri de engleză...  Ziua muncea, iar seara învăţa. La Banca Naţională, unde a fost angajată din prima zi de la fondare, a dat dovadă de iniţiativă şi creativitate chiar şi acolo unde s-ar părea că nu e loc decât pentru cifre. Nu i-a fost frică să-şi asume responsabilităţi noi şi succesul nu a întârziat să apară. Asta încearcă să le cultive şi copiilor – să muncească pentru a obţine performanţă, cu pasiune şi cu multă inspiraţie. Dar mai presus de toate îi învaţă să se bucure de VIAŢĂ.

Text de Natalia Costaş

Articolul a fost publicat în revista "Mame de succes", nr. 1 (3) din 2014

Share:

Articole recomandate