De ce începe, uneori, sarcina să se dezvolte în afara uterului, poate fi ea păstrată și ce trebuie făcut pentru a nu pierde șansa de a naște în viitor?
Sarcina extrauterină este starea în care embrionul începe să se dezvolte în afara cavității uterine. În marea majoritate a cazurilor, acest lucru se întâmplă în trompa uterină dreaptă sau stângă. Mult mai rar, oul fetal se implantează la nivelul colului uterin, iar în cazuri excepțional de rare — în cavitatea abdominală. Astfel, anul trecut m-am confruntat cu o sarcină extrauterină localizată la nivelul ovarului. Femeia a fost operată în decurs de două ore de la prezentare, iar povestea s-a încheiat cu bine.
Algoritmul de diagnostic este, de fapt, extrem de simplu. Dacă analiza de sânge pentru HCG a dat un rezultat pozitiv, înseamnă că sarcina a survenit. Dar dacă nivelul HCG depășește 1500 mUI/ml, iar la examenul ecografic oul fetal nu este vizualizat în uter, acest lucru indică, cu o probabilitate ridicată, o localizare extrauterină. Într-o astfel de situație, nu se poate amâna — este necesar să vă adresați de urgență medicului.
Totodată, multe femei pierd timp cu metode îndoielnice de autodiagnosticare: efectuează analize suplimentare, verifică nivelul vitaminei D sau încearcă să se orienteze după propriile senzații — furnicături, durere în partea dreaptă sau stângă.
Toate acestea nu au nicio valoare diagnostică. Singurul lucru care contează cu adevărat este evoluția în dinamică a nivelului HCG și datele ecografiei. Metodele pe care medicii le foloseau înainte de apariția ecografiei și a diagnosticului de laborator — de exemplu, examinarea colului uterin cu ajutorul valvelor și evaluarea culorii acestuia — nu mai sunt folosite astăzi. Au rămas în trecut.
Ce crește riscul unei sarcini extrauterine
Sarcina extrauterină apare în aproximativ 1-2% din totalul sarcinilor. În Rusia, se înregistrează anual peste 40.000 de astfel de cazuri. Totuși, în ciuda frecvenței relativ reduse, această patologie rămâne una dintre principalele cauze ale mortalității materne și necesită cea mai mare atenție. Sarcina extrauterină rareori este o întâmplare — în majoritatea cazurilor, ei îi preced factori care modifică structura sau funcția trompelor uterine.
Potrivit datelor din studii, fumatul crește riscul de sarcină extrauterină de aproximativ 2,5 ori.
Mecanismul este simplu: nicotina și alte substanțe toxice, care ajung în circuitul sanguin încă din primele secunde de la un fum tras, perturbă activitatea epiteliului ciliat din interiorul trompelor. Aceste vilozități microscopice încetează să mai transporte normal ovulul fecundat spre cavitatea uterină, iar acesta rămâne blocat pe loc — astfel începe sarcina tubară.
Al doilea factor esențial îl reprezintă infecțiile, în special chlamydia. Studiile arată că o infecție cu chlamydia, suferită anterior, creează în trompele uterine un microambient care predispune la implantarea extrauterină. Chlamydia declanșează o cascadă inflamatorie, ceea ce duce la modificarea expresiei genelor în țesuturile trompei.
Practic, infecția nu lasă în urmă doar o inflamație, ci modificări moleculare persistente, care fac trompa mai puțin potrivită pentru deplasarea normală a embrionului. Gonoreea apare mai rar, dar contribuie și ea, la fel ca orice boală inflamatorie a organelor pelvine.
De asemenea, intervențiile ginecologice efectuate anterior reprezintă un factor de risc recunoscut pentru dezvoltarea unei sarcini extrauterine, mai ales dacă acestea afectează trompele uterine sau cavitatea uterină.
Totuși, este important de înțeles: chiar și în absența tuturor factorilor enumerați, nimeni nu este ferit de acest risc.
Potrivit literaturii medicale, la aproximativ 40-57% dintre femeile cu sarcină extrauterină confirmată nu se identifică niciun factor de risc clasic. Acest lucru înseamnă că o sarcină extrauterină se poate produce și la o femeie perfect sănătoasă, fără infecții, fără fumat și fără intervenții chirurgicale în antecedente. Riscul există pentru toată lumea, motiv pentru care vigilența la orice simptom suspect, în primele etape ale sarcinii, este singura strategie corectă.
Poate fi păstrată o sarcină extrauterină?
În primul rând, este important de înțeles: nu există nicio șansă de a păstra o sarcină cu localizare extrauterină a embrionului. Singura soluție este întreruperea acesteia, iar cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Sarcina extrauterină este o stare care pune viața în pericol. Dacă nu se intervine la timp, trompa se poate rupe, va începe o hemoragie internă, iar femeia riscă să moară din cauza pierderii de sânge și a șocului hemoragic. Tocmai de aceea, această patologie face parte din categoria stărilor chirurgicale acute, care necesită intervenție de urgență.
Există o alternativă la operație? Oricât de ciudat ar părea, da. În anumite cazuri, în condiții stricte și în etape foarte timpurii ale sarcinii, este posibilă administrarea unui tratament medicamentos. Însă precizez de la bun început: nu este vorba despre un tratament care poate fi urmat de una singură, acasă. Toate deciziile sunt luate exclusiv de medici, în condiții de spitalizare, sub controlul strict al ecografiei și al nivelului HCG. Această metodă are numeroase limitări: nu poate fi folosită în etape mai avansate ale sarcinii, ci doar la valori relativ scăzute ale HCG. Este o variantă care nu se potrivește tuturor și nu funcționează în orice situație.
Cum devii mamă după o sarcină extrauterină
După o sarcină extrauterină, multor femei le apare întrebarea principală: voi mai putea avea copii? Răspunsul depinde de tipul tratamentului urmat și de faptul dacă trompa uterină a fost păstrată. Dacă trompa a fost îndepărtată, o sarcină rămâne posibilă prin intermediul celei de-a doua trompe, iar dacă nu a mai rămas niciuna, soluția devine fertilizarea in vitro (FIV).
Studiile arată că un tratament chirurgical corect al sarcinii extrauterine nu afectează negativ evoluția unei viitoare sarcini intrauterine.
Frecvența avorturilor spontane, a nașterilor premature și a nașterilor de feți vii este comparabilă cu cea înregistrată la femeile fără o astfel de patologie în antecedente. Totuși, riscul unei noi sarcini extrauterine crește semnificativ. Potrivit literaturii medicale, după o sarcină extrauterină, 60-80% dintre paciente dezvoltă infertilitate, iar 20-30% dintre acestea se confruntă cu o nouă sarcină extrauterină.
Dacă trompa a rămas pe loc, probabilitatea unei recidive crește considerabil. Dacă trompa a fost îndepărtată, riscul unei noi sarcini extrauterine, în cealaltă trompă, crește de aproximativ 4 ori și ajunge la 20-28%. Chiar și în situația în care ambele trompe au fost îndepărtate, iar sarcina survine prin fertilizare in vitro, riscul ca embrionul să se implanteze în afara uterului rămâne, totuși, crescut la femeile care au avut deja o sarcină extrauterină.
Nu trebuie uitat nici de starea psihologică. Sarcina extrauterină nu reprezintă doar o traumă fizică, ci și o lovitură emoțională puternică, mai ales dacă femeia a așteptat mult timp să rămână însărcinată. Frica, sentimentul de vinovăție, anxietatea legată de o nouă încercare — toate acestea sunt reacții firești, care pot îngreuna luarea unor decizii echilibrate.
Femeile care au trecut printr-o sarcină extrauterină resimt, timp de cel puțin un an, un nivel crescut de nervozitate și depresie. Într-o astfel de situație, consultul unui psihoterapeut poate fi nu doar util, ci chiar necesar. Cel mai important este să nu vă izolați și să cereți ajutor la timp.
Ce este de făcut în continuare
Dacă vă planificați o sarcină, este necesar să vă adresați unui medic specialist în reproducere umană, pentru evaluarea stării trompei rămase — în acest scop se folosesc ecohisterosalpingografia (ecografie cu substanță de contrast), histerosalpingografia (o radiografie) sau laparoscopia. Dacă, în schimb, o sarcină nu se află deocamdată în planurile voastre, medicul ginecolog vă va ajuta să alegeți metode contraceptive sigure. Și, cel mai important — nu amânați vizita la medic și nu vă adresați unor specialiști cu o calificare îndoielnică. Sarcina extrauterină este o patologie chirurgicală, iar în prima etapă este tratată de chirurgi, iar în a doua — de medicii specialiști în reproducere umană.
