Expulzia fătului în timpul nașterii – când avem nevoie de epiziotomie

Epiziotomia reprezintă incizia perineului – țesutul dintre deschiderea vaginului și anus - și a peretelui vaginal posterior efectuată în faza a doua a nașterii de către medicul obstetrician cu scopul de a lărgi deschiderea vaginului, facilitând astfel degajarea fătului. Având o lungime de câțiva centimetri, poate fi efectuată pe linia mediană (spre anus) sau medio-lateral (cel mai frecvent).

Abordarea tradițională vs. abordarea modernă

Practica epiziotomiei de rutină a devenit din ce în ce mai controversată în ultimii ani. În mod tradițional, medicii foloseau epiziotomia ca o metodă profilactică, încercând să se evite astfel rupturile perineale necontrolate, în special cele ale sfincterului anal și ale rectului. Alt motiv îl constituia scurtarea expulziei, cu reducerea traumelor neonatale. 

Totuși, de-a lungul timpului, aceste motive au fost contestate. Astfel, o serie de studii au demonstrat că rupturile naturale sunt mai puțin severe, se vindecă la fel de repede sau chiar mai repede și cu mai puține complicații comparativ cu plaga datorată epiziotomiei. Astfel, indicațiile s-au restrâns progresiv, fiind înlocuite de diverse tehnici ce vizează profilaxia rupturilor perineale la naștere: exercițiile Kegel practicate în timpul sarcinii, masajul perineal început cu cinci-șase săptămâni înainte de naștere, expulzia neforțată a copilului, etc.

Argumentele în favoarea epiziotomiei:

• Scurtează timpul nașterii
• Previne rupturile de perineu necontrolate și extinse
• Protejează împotriva incontinenței urinare și anale (datorate traumei produse asupra structurilor musculare și ligamentare perineale în timpul expulziei)
• Previne relaxările de planșeu pelvin

Dezavantaje:

• Disconfortul local ulterior
• Posibilele complicații infecțioase ale plăgii de epiziotomie
• Dureri în timpul actului sexual
• Uneori vindecare greoaie și vicioasă

Exista și situații când epiziotomia este indicată:

• Dimensiuni crescute ale copilului
• Prezentația anormală, când medicul are nevoie de mai mult loc pentru a manipula fătul
• Folosirea procedurilor de naștere asistată, când medicul are nevoie de mai mult loc pentru a introduce forcepsul sau vacuumul
• Suferința fetală care impune urgentarea nașterii

În prezent, este acceptată o incindență a epiziotomiei de maxim 30% din totalul nașterilor naturale, obiectivul fiind de a se scădea în timp acest procent.

Rolul compreselor călduțe și al masajului

În timpul celei de-a două fază a travaliului – când împingi - medicul ar putea aplica comprese calde la nivelul pielii dintre orificiul vaginului și anus, care ar înmuia țesutul și ar preveni ruperea acestuia.

Deși rolul benefic al acestei metode nu este bine dovedit, anumiți medici ar putea să-ți facă masaj perineal în această zonă în timpul travaliului sau chiar să-ți recomande practicarea lui acasă înainte de naștere – deși nu trebuie să-l faci neapărat dacă ți se pare inconfortabil.

Începe prin a te spăla riguros pe mâini cu apă caldă și săpun și asigură-te că unghiile sunt tăiate. Apoi introdu degetul mare pe care ai pus un lubrifiant în interiorul vaginului și exercită timp de 1-2 minute o presiune pe peretele posterior al acestuia. Masează ușor partea inferioară a vaginului. Repetă masajul o dată pe zi timp de 10 minute, până în momentul nașterii.

Vindecarea după epiziotomie

Dacă ți s-a practicat epiziotomie sau ai avut vreo ruptură de perineu în timpul nașterii, rana ar putea să te doară câteva săptămâni – mai ales când mergi sau stai în șezut. Dacă incizia sau lacerația au fost mari, sensibilitatea poate dura chiar mai mult timp. Cusăturile care se folosesc se vor resorbi de la sine.

Poți ajuta vindecarea astfel:

• Aplică comprese reci pe zona afectată
• Când urinezi, picură  apă călduță la nivelul vulvei și clătește-te la final cu un jet de apă
• În timpul scaunului, poți preveni durerea și forțarea dacă apeși ferm deasupra cicatricei cu ajutorul unui tampon curat
• Așează-te cu atenție, încordând mușchii fesieri pe măsura ce te lași în jos când te așezi. Stai pe o pernă sau un colac, mai degrabă decât pe un scaun tare
• Folosește medicația pe care ți-o recomandă medicul obstetrician. Cremele sau unguentele analgezice nu s-au dovedit utile
• Ia în calcul și tratamentele alternative, cum ar fi lavanda. Dacă medicul își dă acordul, poți folosi câteva picături de ulei esențial de lavandă în apă din cadă sau le poți aplica direct pe cicatrice

Pe măsura ce rana se vindecă, așteaptă-te ca disconfortul să diminueze progresiv. Totuși, dacă durerea se intensifică, apare febra sau cicatricea produce un lichid cu puroi, ia legătura imediat cu medicul obstetrician, deoarece acestea pot fi semnele unei infecții.

Sursa: reginamaria.ro, foto: desprecopii.com