Ce analgezice sunt sigure în timpul sarcinii?

Ce analgezice sunt sigure în timpul sarcinii?

În timpul sarcinii, organismul femeii suferă modificări fiziologice care pot influența modul în care medicamentele sunt absorbite și procesate. De aceea, alegerea unui tratament trebuie făcută cu prudență, pentru a nu pune în pericol sănătatea fătului. Printre cele mai utilizate analgezice în timpul sarcinii se numără medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și analgezicele non-opioide.

Ce analgezice pot fi administrate în sarcină?

În funcție de stadiul sarcinii, unele analgezice sunt mai sigure decât altele. Studiile medicale au evidențiat următoarele opțiuni:

• Paracetamol (Acetaminofen) – considerat cel mai sigur analgezic în timpul sarcinii, fiind inclus în categoria B de risc FDA. Nu s-au identificat efecte nocive asupra fătului în urma utilizării acestuia în doze terapeutice. Totuși, se recomandă administrarea în doze minime și pentru o perioadă cât mai scurtă.
• Acid acetilsalicilic (Aspirina) – utilizarea în doze mici (40-150 mg/zi) poate fi prescrisă femeilor cu afecțiuni precum preeclampsia sau sindromul antifosfolipidic. Totuși, administrarea de doze mari este contraindicată, mai ales în ultimul trimestru.
• Metamizol sodic (Analgin) – contraindicat în sarcină, mai ales în primul trimestru și în ultimele șase săptămâni, din cauza riscului crescut de complicații severe.
• Nimesulid și alte antiinflamatoare nesteroidiene – trebuie evitate în al treilea trimestru din cauza riscului de închidere prematură a ductului arterial și a altor complicații fetale.

Riscuri și complicații ale administrării analgezicelor în sarcină

Utilizarea AINS în al treilea trimestru de sarcină poate duce la complicații grave, printre care:

• Întârzierea dezvoltării intrauterine a fătului;
• Creșterea riscului de malformații congenitale, cum ar fi herniile diafragmatice;
• Scăderea cantității de lichid amniotic;
• Creșterea riscului de enterocolită necrozantă și leziuni cerebrale la nou-născut;
• Închiderea prematură a ductului arterial, ceea ce poate provoca hipertensiune pulmonară gravă la făt.

În cazul administrării de doze mari de acid acetilsalicilic în ultimul trimestru, pot apărea sângerări la nou-născut, prelungirea duratei sarcinii și scăderea greutății la naștere.

Ce medicamente sunt recomandate de medici?

În cazul durerilor abdominale cauzate de spasme musculare, se recomandă utilizarea antispasticelor, precum Drotaverina. Acest medicament nu are efecte teratogene și poate fi administrat în sarcină.

Pentru anestezia dentară în sarcină, medicii recomandă utilizarea anestezicelor pe bază de articaină sau mepivacaină, care nu trec în cantități mari prin bariera placentară și nu afectează fătul.

Ce analgezice trebuie evitate în sarcină?

Printre medicamentele care trebuie evitate se numără:

• Lidocaina – poate suprasolicita ficatul mamei și fătului;
• Analgin (Metamizol sodic) – interzis în majoritatea țărilor din cauza riscului de agranulocitoză;
• Nimesulid – contraindicat în sarcină, în special în trimestrul al treilea.

Alegerea unui analgezic în timpul sarcinii trebuie să fie bine documentată și realizată sub supravegherea unui medic. Paracetamolul este considerat cel mai sigur analgezic, însă trebuie administrat cu prudență și în doze reduse. Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene în trimestrul al treilea trebuie evitată, din cauza riscurilor pentru făt. În orice situație, decizia finală trebuie luată împreună cu medicul, pentru a asigura siguranța mamei și a copilului.

Surse

1. E. Ushkalova, O. Tkacheva, N. Chukhareva, A. Bevz. „Siguranța AINS și a analgezicelor non-opioide în timpul sarcinii și alăptării”. Revista „Vrach”, nr. 8, 2010.
2. Aselton P., Jick H., Milunsky A. et al. „Utilizarea medicamentelor în primul trimestru și tulburările congenitale”. Obstet Gynecol, 1985; 65 (4): 451–455.
3. Briggs G., Freeman R., Yaffe S. „Drugs in pregnancy and lactation”. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins, 2005.
4. Gill E., Contos M., Peng T. „Hepatotoxicitatea paracetamolului și insuficiența hepatică în sarcină”. J. Reprod. Med., 2002.
5. Baerts W., Fetter W., Hop W. et al. „Leziuni cerebrale la sugari prematuri după utilizarea indometacinului”. Dev. Med. Child. Neurol., 1990.
6. Major C., Lewis D., Harding J. et al. „Riscul crescut de enterocolită necrozantă asociat cu utilizarea indometacinului”. Am. J. Obstet. Gynecol., 1994.
7. Koren G. et al. „AINS în al treilea trimestru și riscul închiderii premature a ductului arterial: o meta-analiză”. Annals of Pharmacotherapy, 2006.
8. Black R., Ashley H. „Medicamente fără prescripție în timpul sarcinii”. Am. Fam. Physician, 2003.
9. Hauth J., Goldenberg R., Parker C. et al. „Aspirina în doze mici și efectele asupra sarcinii”. Obstet. Gynecol., 1995.
10. Alexander F., Patheal S., Biondi A. et al. „Expunerea la substanțe chimice transplacentare și leucemia infantilă”. Cancer Res., 2001.
11. Djobava E.M. „Siguranța Drotaverinei în practica obstetricală”. Revista „Obstetrică. Ginecologie. Reproducere”, 2018.
12. Epishova A.A. „Particularitățile anesteziei locale în sarcină”. Revista „Probleme stomatologice”, 2012.