Când dormim suficient, ne simțim energici; când nu ne odihnim, suntem apatici. Pare simplu. Totuși, calitatea somnului influențează sănătatea pe termen lung. Printre consecințele posibile ale unui somn „deficitar” se numără problemele cardiace, hipertensiunea, obezitatea, diabetul de tip 2, complicațiile urologice, depresia și chiar cancerul. În plus, tulburările de somn pot afecta capacitatea de a avea copii.
Vom explica ce știe știința despre legătura dintre somn și fertilitate. Factorii prezentați mai jos sunt interconectați și pot influența unii pe alții.
Insomnia
Insomnia prelungită provoacă modificări fiziologice similare stresului oxidativ – deteriorarea celulelor din cauza excesului de oxigen activ. Acest stres activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană (HHS) și inhibă axa hipotalamo-hipofizo-gonadală (HHG).
Ambii termeni desemnează sisteme complexe care secretă hormoni sau „transmit” altor sisteme să îi secrete, reglând astfel funcționarea armonioasă a organismului. Axa HHS este considerată principală, deoarece influențează aproape toate procesele: digestia, imunitatea, metabolismul, nivelul de stres etc. Axa HHG este responsabilă în principal de funcția reproductivă și comportamentul sexual.
Activarea axei HHS și inhibarea axei HHG duc la un nivel crescut de corticosteroizi în sânge. Concentrațiile ridicate ale acestor hormoni pot reduce capacitatea de concepție atât la bărbați, cât și la femei. Dereglările programului de somn cauzate de munca de noapte determină probleme în reglarea steroizilor sexuali, a gonadotropinelor și a secreției de prolactină, afectând astfel sănătatea reproductivă.
Un alt efect al insomniei prelungite la femeile tinere, în timpul menstruației, este creșterea nivelului hormonului tireotrop (TSH). Valorile ridicate ale TSH pot provoca dereglări ale ciclului menstrual, anovulație – situația în care ovulul nu este eliberat din folicul (deși ar trebui), amenoree – absența menstruației – și avorturi spontane repetate. De asemenea, nivelul crescut de TSH poate stimula producerea hormonului prolactină, ceea ce poate duce la infertilitate feminină.
Modificarea nivelului de melatonină
Melatonina este principalul hormon care reglează ciclurile de somn și veghe ale organismelor vii. Cantitatea sa depinde de nivelul de lumină solară – producția maximă de melatonină are loc între miezul nopții și ora cinci dimineața. Când concentrația crește, organismul „înțelege” că este noapte și că este timpul pentru somn.
Melatonina este importantă și pentru sistemul reproductiv: producția sa sincronizează comportamentul sexual cu anotimpul și perioada favorabilă concepției. La oameni, aceste perioade nu sunt foarte evidente, dar mecanismele există.
Melatonina se găsește în cantitate mare în lichidul folicular al ovarului. În timpul ovulației, rolul său este de a proteja ovocitul de stresul oxidativ – deteriorarea celulară cauzată de formele reactive de oxigen. Nivelurile scăzute de melatonină sunt asociate cu o concentrație mai mare de oxigen activ și cu o calitate mai slabă a ovocitelor la femeile infertile.
Zborurile frecvente cu schimbarea fusului orar și munca în ture de noapte modifică ritmul de producere a melatoninei. Rezultatele unui meta-analiz din 2014 indică riscuri crescute de tulburări ale ciclului menstrual și infertilitate la femeile care lucrează în ture sau exclusiv noaptea. Există date și despre un risc mai mare de avort spontan în primul trimestru la femeile care lucrează în ture de noapte. Totuși, aceste concluzii trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiile au analizat în principal starea de sănătate a stewardeselor, iar alți factori profesionali, precum variațiile de presiune din timpul zborurilor, ar putea avea un impact suplimentar.
Ora de culcare și durata somnului
Cercetătorii au analizat legătura dintre ora de culcare și calitatea spermei. La experiment au participat aproape o mie de bărbați chinezi sănătoși. Rezultatele au arătat că somnul târziu afectează negativ calitatea spermei, indiferent dacă este scurt sau lung. Combinația dintre somnul târziu și cel scurt are un impact deosebit de puternic. Pentru claritate: somn târziu înseamnă adormirea după miezul nopții, somn scurt – mai puțin de 6 ore, somn lung – peste 9 ore.
Aceste rezultate pot fi legate de scăderea nivelului de melatonină, adică de dereglarea ceasului biologic. Un nivel redus de melatonină poate inhiba capacitatea ADN-ului spermatozoizilor de a se repara singur în cazul deteriorării, un proces esențial pentru fertilitate. Într-un alt studiu, experții au observat la bărbații cu somn neregulat un indice mai mare de fragmentare a ADN-ului, adică rupturi ale lanțului genetic.
S-a stabilit că durata optimă a somnului pentru bărbații preocupați de calitatea spermei este de 7–7,5 ore. Experimentul a fost realizat pe 796 de bărbați chinezi fertili. Este posibil să existe diferențe naționale sau limitări ale eșantionului, deoarece studii similare din alte țări indică o durată optimă diferită a somnului.
Totuși, influența orei de culcare asupra calității spermei este confirmată și de alte cercetări. Pentru a formula concluzii clare, oamenii de știință reproduc de mai multe ori experimente similare. Studierea oamenilor este deosebit de dificilă, deoarece asupra lor acționează numeroși factori externi și interni care pot fi greu de controlat.
Într-un studiu efectuat pe 104 bărbați danezi aflați în tratament pentru infertilitate, s-a demonstrat că o oră timpurie de culcare (până la 22:30) este asociată cu o calitate normală a spermei, spre deosebire de ora obișnuită (22:30–23:30) sau cea târzie (după 23:30). În ceea ce privește durata, somnul standard (7,5–8 ore) a fost mai frecvent asociat cu o calitate normală a spermei decât somnul scurt (7–7,5 ore) sau foarte scurt (sub 7 ore).
Interesant este faptul că cercetătorii din diferite țări definesc diferit „somnul scurt”. Somnul de peste 9 ore a fost asociat cu o calitate mai slabă a spermei în două studii realizate pe bărbați fertili. În același timp, somnul de peste 8 ore a fost asociat cu o îmbunătățire a calității spermei la bărbații infertili. Probabil că fiecare trebuie să își găsească propriul echilibru între 7,5 și 9 ore de somn.
Există date care arată că la bărbații care dorm insuficient crește producția de anticorpi antispermatici – proteine imune care recunosc spermatozoizii ca fiind „străini”. La bărbații cu un program optim de somn, nivelul acestor anticorpi este mai scăzut. Prezența anticorpilor antispermatici este considerată una dintre cauzele infertilității.
Concluzie: munca în ture de noapte, culcarea târzie, somnul neregulat și insomnia pot afecta negativ fertilitatea, calitatea spermei și pot crește riscul unor complicații în sarcină. Grija pentru calitatea somnului poate deveni un factor important pentru o concepție reușită.
