Xerostomia, cunoscută și ca senzația de uscăciune a gurii, afectează până la 30% din populație, în special persoanele de peste 50 de ani. Deși mulți o consideră un disconfort minor, această afecțiune poate fi un semnal al unor boli serioase.
Simptomele xerostomiei
Xerostomia apare atunci când producția de salivă scade sau se oprește complet. Saliva are un rol esențial în digestie și protecția danturii.
- senzație de uscăciune sau arsură în gură;
- modificarea gustului alimentelor;
- dificultăți la înghițirea mâncării uscate;
- sensibilitate crescută la alimente acide sau picante;
- scăderea apetitului.
În lipsa salivei, bacteriile se înmulțesc mai repede, ceea ce duce la carii, halitoză și boli gingivale.
Cauzele xerostomiei
Medicamente
Multe tratamente reduc producția de salivă:
- antidepresive și antipsihotice;
- diuretice și medicamente pentru hipertensiune;
- antihistaminice;
- analgezice și antiinflamatoare;
- medicamente pentru astm și Parkinson.
Sindromul Sjögren
Această boală autoimună atacă glandele salivare și lacrimale, provocând uscăciune în gură și ochi. Este responsabilă de aproximativ 20% dintre cazurile de xerostomie.
Alte boli sistemice
Xerostomia poate apărea și în:
- lupus eritematos sistemic;
- artrită reumatoidă;
- diabet zaharat tip 2;
- afecțiuni tiroidiene;
- insuficiență renală.
Obiceiuri și stil de viață
Consumul de alcool, tutun și cafea favorizează uscăciunea gurii. De asemenea, hrana sărată, dulce sau picantă, stresul și respirația pe gură (inclusiv sforăitul) pot agrava problema.
Radioterapie
Tratamentul oncologic aplicat în zona capului și gâtului poate afecta glandele salivare, ducând la uscăciune persistentă.
Ce analize sunt necesare
Primul pas este vizita la un stomatolog. În funcție de caz, poate fi nevoie și de consult la ORL, reumatolog sau endocrinolog.
Metode de diagnostic:
- evaluare clinică (scorul Challacombe);
- sialometrie – măsurarea secreției salivare;
- sialografie – radiografie cu substanță de contrast;
- ecografie a glandelor salivare;
- analize de sânge pentru diabet sau markeri autoimuni.
Când să mergi la medic
Consultația este urgentă dacă:
- uscăciunea persistă peste două săptămâni;
- apar fisuri la colțurile gurii sau arsuri pe limbă;
- există depozite albe sau ulcerații (semn de infecție fungică);
- apare brusc caria sau mobilitatea dinților.
Tratamentul xerostomiei
Terapia depinde de cauza identificată. Dacă problema este cauzată de medicamente, medicul poate recomanda schimbarea lor. În cazul bolilor autoimune sau metabolice, tratamentul se orientează spre boala de bază.
Recomandări generale
- hidratare frecventă, cu înghițituri mici;
- menținerea umidității aerului;
- igienă orală strictă;
- evitarea cafelei, alcoolului și fumatului;
- limitarea consumului de alimente sărate, dulci și picante.
Alimente utile: mere verzi, kiwi, citrice, merișoare, avocado, nuci, ulei de măsline, castraveți și pepene verde.
Tratament simptomatic
- gume de mestecat cu xilitol;
- bomboane fără zahăr;
- spray-uri și geluri hidratante (artificial saliva);
- apă de gură specială.
Tratament medicamentos
Există medicamente aprobate (pilocarpină, cevimelină) care stimulează secreția salivară. Acestea se administrează doar la recomandarea medicului, deoarece pot provoca reacții adverse.
Xerostomia nu trebuie ignorată. Ea poate indica boli sistemice grave și, netratată, duce la pierderea dinților. Vizita la medic și investigațiile timpurii pot preveni complicațiile și îmbunătăți calitatea vieții.
