5 întrebări și răspunsuri despre „acneea postpartum”
În timpul sarcinii, multe femei observă că pielea capătă un aspect luminos – există chiar și un termen pentru acest fenomen, pregnancy glow. După naștere, însă, situația se poate schimba: unele mame se confruntă cu câteva coșuri, altele cu erupții mai accentuate. Specialiștii explică de ce apare așa-numita „acnee postpartum” și ce soluții există.
„Acneea postpartum” este un diagnostic oficial?
Nu în mod strict. Termenul nu este unul medical, ci mai degrabă utilizat în spațiul online și în mass-media. De regulă, el desemnează o formă de acnee hormonală, cunoscută și drept acnee la adult. Aceasta poate apărea la 30 sau chiar 40 de ani, iar femeile se confruntă cu acnee la vârsta adultă mai frecvent decât bărbații.
După naștere, erupțiile apar cel mai des pe față. Pot fi roșii, cu punct alb sau negru ori fără cap vizibil, sub forma unor noduli subcutanați.
Ce declanșează acneea după naștere?
La fel ca în cazul altor forme de acnee hormonală, cauza principală o reprezintă fluctuațiile hormonale. În timpul sarcinii cresc nivelurile de estrogen, progesteron, testosteron și alți hormoni produși inclusiv de placentă. Aceștia au roluri esențiale: susțin dezvoltarea placentei și influențează sistemul imunitar și digestiv.
După naștere, organismul nu mai are nevoie de concentrații atât de mari de hormoni, iar nivelurile lor scad rapid, revenind la valorile anterioare sarcinii chiar din a cincea zi postpartum. Acest nou dezechilibru hormonal poate stimula producția excesivă de sebum. Hormonii sexuali, în special androgenii, controlează secreția de sebum. În mod normal, acesta protejează pielea și previne uscarea. Însă în exces, sebumul blochează porii, favorizând acumularea de impurități și celule moarte, ceea ce duce la apariția coșurilor.
Ce alți factori pot influența acneea la femei?
Potrivit specialiștilor din cadrul American Academy of Dermatology, orice schimbare hormonală poate declanșa acnee la femei, inclusiv:
- perimenopauza;
- menopauza;
- începerea sau întreruperea contraceptivelor hormonale.
Stresul este, de asemenea, un factor important. În perioadele tensionate, organismul produce mai mulți androgeni, care stimulează activitatea glandelor sebacee și a foliculilor piloși, favorizând apariția erupțiilor.
Cum pot fi tratate erupțiile
Orice tratament activ trebuie discutat cu medicul, mai ales în perioada alăptării, deoarece nu toate produsele antiacneice sunt sigure.
- Retinoizii – derivați ai vitaminei A, disponibili sub formă de creme sau geluri. În timpul sarcinii sunt, în general, evitați din cauza riscurilor pentru făt. În perioada alăptării, uneori pot fi considerați acceptabili, deoarece absorbția în laptele matern este minimă. Totuși, nu trebuie aplicați pe zona sânilor sau pe suprafețe care intră în contact cu pielea copilului.
- Acidul azelaic – are efect antiinflamator, antioxidant și ajută la prevenirea formării comedoanelor. Este eficient atât pentru erupții, cât și pentru urmele rămase după acestea. Se absoarbe foarte puțin prin piele. Deși studiile privind utilizarea în sarcină și alăptare sunt limitate, până în prezent nu au fost identificate riscuri majore. În perioada alăptării poate fi utilizat de două ori pe zi, în concentrații de până la 20%.
- Peroxidul de benzoil – are acțiune antibacteriană și exfoliantă. Se absoarbe minimal prin piele și este considerat cu risc scăzut în sarcină și alăptare, însă recomandarea medicului rămâne esențială.
În paralel, este importantă ajustarea rutinei de îngrijire. Produsele cosmetice trebuie să fie etichetate drept „non-comedogenice”, „nu blochează porii” și „fără uleiuri”.
Ce se poate face dacă au rămas urme pe piele
După acnee pot rămâne cicatrici sau pete închise la culoare, cunoscute drept hiperpigmentare postinflamatorie. Aceasta apare ca reacție la inflamație: pielea produce mai multă melanină și devine mai închisă la culoare. Stoarcerea coșurilor agravează fenomenul și crește riscul de cicatrici.
Cicatricile apar deoarece pielea reacționează diferit la inflamație. La unele persoane vindecarea este uniformă, la altele apar neregularități sau depresiuni asemănătoare unor mici cratere.
În cazul cicatricilor deja formate, se recomandă hidratarea regulată a pielii și protecția solară zilnică, cu un produs cu SPF de minimum 30. Pot fi utile și produsele cu acid azelaic.
Pentru femeile care au născut și nu mai alăptează, există geluri speciale pentru cicatrici, care conțin ingrediente menite să reducă inflamația și să înmoaie țesutul cicatricial. De exemplu, gelul Contractubex conține extract de ceapă, alantoină și heparină. Conform studiilor, utilizarea regulată poate face cicatricile mai moi și mai puțin vizibile în 2–3 luni. Produsul se aplică prin mișcări de masaj de câteva ori pe zi. Urmele nu dispar complet, dar pot deveni mai estompate.
Dacă aspectul cicatricilor rămâne o problemă, medicul poate recomanda proceduri precum:
- peeling chimic (de exemplu, cu acid glicolic);
- resurfacing laser;
- dermabraziune;
- microneedling, care stimulează producția de colagen.
Acneea și cicatricile pot afecta imaginea de sine. Pentru unele persoane, stresul și anxietatea asociate pot evolua spre depresie. În astfel de situații, sprijinul unui psiholog sau psihoterapeut poate fi benefic. Este important de reținut că, în timp, atât erupțiile, cât și cicatricile tind să devină mai puțin vizibile.
