Ce NU trebuie folosit în tratarea infecțiilor respiratorii acute (ARI): 6 remedii populare de evitat
Multe mame continuă să folosească, cu încredere, diverse remedii populare pentru „tratarea răcelii”. Totuși, multe dintre aceste metode nu sunt sigure pentru copii.
Ce metode și rețete din medicina populară sunt potrivite pentru cei mici și care pot fi, dimpotrivă, periculoase pentru sănătate?
„Unele «remedii populare» pot fi utilizate în tratamentul răcelilor la copii doar ca supliment la terapia medicamentoasă prescrisă de medic. Remediile populare nu înlocuiesc medicamentele! Multe nu doar că sunt inutile, dar pot provoca și daune serioase sănătății copilului. De aceea, nu folosiți niciodată, fără acordul medicului pediatru, rețete găsite pe internet sau recomandate de prieteni ori rude.”
Ce NU trebuie folosit în tratarea ARI la copii
1. Ceaiuri și infuzii din plante
Administrarea lor la copii nu trebuie făcută niciodată fără acordul medicului. Multe plante pot provoca alergii sau intoleranță individuală, iar unele sunt strict contraindicate copiilor sub 3 ani sau chiar mai mari.
„A existat un caz în care excesul de ceaiuri și decocturi din plante folosite de o mamă a dus la o dereglare a sistemului imunitar al copilului. A fost nevoie de o perioadă lungă de recuperare pentru refacerea imunității. Mulți părinți uită că plantele medicinale pot deveni alergeni puternici și pot provoca mai mult rău decât bine.”
2. Inhalarea aburului de la cartofi fierți sau ceaiuri din plante
Temperatura aburului nu poate fi controlată, ceea ce crește riscul de arsuri ale mucoasei căilor respiratorii.
- În plus, inhalarea aburului fierbinte dilată vasele de sânge și agravează edemul mucoasei nazale.
3. Frecții cu alcool sau oțet pentru scăderea febrei
Această metodă este strict interzisă. Pielea delicată a copilului absoarbe rapid alcoolul și oțetul, ceea ce poate provoca intoxicații severe. În plus, oțetul poate afecta stratul superficial al epidermei, mai ales dacă există microleziuni. De asemenea, medicamentele pe bază de paracetamol, în combinație cu alcool etilic, formează substanțe hepatotoxice — periculoase atât pentru copii, cât și pentru adulți.
„În practica mea, am avut două cazuri de copii ajunși la camera de gardă cu intoxicație alcoolică provocată de frecții cu alcool, aplicate la insistențele bunicilor pentru a reduce febra. Din fericire, nu se administrase paracetamol în același timp, altfel consecințele ar fi putut fi mult mai grave.”
4. Băi pentru picioare cu muștar
Se consideră că procedurile termice aplicate după debutul bolii nu influențează evoluția acesteia. Mai mult, expunerea la frig imediat după o procedură termică poate agrava situația în loc să o amelioreze.
5. Ventuze (băncile medicale)
Acest procedeu poate fi extrem de periculos. Există riscul de arsuri și leziuni ale pielii cauzate de un vid prea puternic. În plus, afluxul de sânge în zona pulmonară poate îngreuna respirația și, în unele cazuri, poate provoca chiar pneumotorax (ruptura țesutului pulmonar).
6. Usturoi și ceapă
Deși au proprietăți bactericide, utilizarea greșită poate fi dăunătoare. Este strict interzisă instilarea sucului de ceapă sau usturoi în nas, precum și introducerea bucăților în nări. Acestea pot provoca arsuri severe ale mucoasei sau chiar aspirație (pătrunderea bucății în căile respiratorii).
„Odată, o mamă a venit la mine cu un copil de cinci ani, care acuza dureri intense în nas. Am descoperit că folosea suc proaspăt de ceapă pentru a trata răceala! Rezultatul a fost o arsură severă a mucoasei nazale.”
Ce se poate folosi în tratamentul ARI la copii
Băuturile calde, bogate în vitamine (merişoare, afine roșii, măceșe) ajută la eliminarea toxinelor produse de activitatea virusurilor și bacteriilor.
Citricele nu sunt cea mai bună opțiune. 100 g de portocală conțin aproximativ 60 mg de vitamina C, chiar și atunci când fructul este proaspăt cules. Pe măsură ce portocala este depozitată, conținutul de vitamina C scade constant. De aceea, tratamentul cu suc de portocale în regiunile noastre nu este eficient: aportul de vitamina C este redus. Este preferabilă folosirea infuziilor de măceșe sau a băuturilor din merișoare și afine roșii.
- În caz de febră înaltă, se pot aplica comprese reci pe vasele mari (gât, zona inghinală, pliul cotului, sub genunchi).
Ceaiul cu zmeură este util ca adjuvant în scăderea febrei. Zmeura uscată și dulceața de zmeură conțin cantități mici de acid salicilic, similar cu aspirina, ceea ce explică efectul lor antipiretic. Totuși, ceaiul cu zmeură nu poate reduce semnificativ febra, astfel că medicamentele prescrise de medic rămân necesare.
Spălarea nasului cu soluție de sare marină ajută în caz de rinită. Soluția salină distruge microbii și previne multiplicarea lor. Este hipoalergenă și poate fi folosită inclusiv la bebeluși, cărora le sunt contraindicate decongestionantele nazale. Pentru o soluție salină slabă, se dizolvă o linguriță de sare marină în 500 ml apă caldă fiartă. Se administrează 2–3 picături în fiecare nară, de mai multe ori pe zi.
