Statistică: Tot mai mulţi copii cu CES frecventează grădiniţele

Tot mai mulți copii cu CES de vârstă preșcolară sunt integrați în grădinițele Republicii Moldova. Dacă în 2005, rata de acces era de 1, 8 %, astăzi, circa 40 % de micuți cu CES frecventează instituțiile preșcolare.

Despre reușitele și provocările procesului de Educație Incluzivă (EI) în grădinițe s-a discutat pe 23 octombrie curent în cadrul celui de-al patrulea Club de Presă organizat de către Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei. Evenimentul și-a propus să aducă în vizorul presei dreptul fiecărui copil la o educație de calitate pentru a garanta un proces de educație cât mai incluziv. În același timp, au fost promovate și bune practici de educație incluzivă în grădinițele din Republica Moldova, motiv pentru care, gazda clubului de presă a fost Grădinița Nr. 12 din Orhei, potrivit aliantacf.md.

Educația incluzivă trebuie să fie flexibilă

Astfel, ca procesul de educație incluzivă în instituțiile preșcolare să înregistreze succese e nevoie  să fie axat pe necesitățile fiecărui copil, să presupună flexibilitate atât în resursele umane, cele financiare, servicii de suport, infrastructură, dar și în abordarea generală a procesului, susțin specialiștii prezenți la eveniment.

Politici pentru EI în grădinițe, în curând

La nivel de politici Republica Moldova a aprobat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (aprobat prin hotărâre de Guvern în 2011) plasând  educaţia incluzivă la rangul priorităţilor de stat. Documentul prevede intervenția cât mai timpurie în dezvoltarea copilului, stipulând nevoia de a dezvolta servicii de suport pentru procesul de realizare a unei educații incluzive și identificarea partenerilor implicați în acest proces: copii, părinții, familia, APL, societatea civilă, precum și instituțiile de învățământ.

Grădinița Nr. 12 din Orhei, o grădiniță pentru toți

Asociația „Femeia și copilul – Protecție și Sprijin” din Criuleni a susținut, nu doar financiar, una dintre puținele grădinițe incluzive din Republica Moldova, grădinița numărul 12 din orașul Orhei, ce dispune de specialiștii necesari pentru lucrul cu copii cu dizabilități, precum logopedul, psihologul, chinetoterapeutul. Aici, dintre cei 47 de copii cu dizabilităţi (cu deficienţe de auz, cu sindromul Down, cu autism etc), 21 se află în stare mai gravă. Directoarea instituției, Emilia Știrbu, spune că inițial a întâmpinat atât probleme de ordin financiar, pentru că nu găsea resurse pentru a plăti salariile acestor specialiști, cât și rezistență din partea unor părinți.

„Au fost cazuri când a venit un părinte și mi-a spus:”Doamnă director, eu știu că ai în grădiniță așa copil și eu categoric nu vreau ca și al meu să nimerească în grupa respectivă”. La început așa a fost, am încercat să găsesc din rezervele mele și să angajez pe jumătăți de unități, a mai găsit primăria, a mai cedat Consiliul raional, dar deja sunt trei ani de când am stabil în grădiniță un psiholog, un psihopedagog și un logoped și chinetoterapeut” a declarat Emilia Știrbu.

„E mai veselă de când merge la grădiniţă”

Victoria Juncu are o fetiţă de cinci ani cu deficienţe de auz. A auzit de grădiniţa nr. 12 şi s-a mutat în oraşul Orhei doar ca micuţa ei să poată frecventa orele de aici. „Soţul meu munceşte peste hotare, am închiriat un apartament în Orhei, mi-am înscris fata cea mare la o şcoală din oraş, iar pe cea mică am adus-o la această grădiniţă. Sunt extrem de mulţumită. Deşi frecventează activităţile de două luni, starea ei s-a schimbat simţitor”, povesteşte cu emoţie Victoria. „De la trei ani merge la grădiniţă, dar era mereu timidă, plângea des, nu ştiam cum să o mulţumesc. Aici însă am observat că vine cu drag, este veselă, şi-a făcut prieteni şi sper ca problemele cu auzul să se diminueze. Cu părinţii celorlalţi copii nu am avut probleme”, mărturiseşte mămica.

În 2005 rata de acces a copiilor la programele de educație preșcolară era de 71 %, iar în 2014 acest indicator a ajuns la 84 de %.