Ce legătură există între diversificarea făcută prea devreme și alergii

Alergiile la copii reprezintă un mare motiv de îngrijorare în rândul părinților. Știai că există o strânsă legătură între diversificarea făcută prea devreme și alergii? Sau că uneori analizele pot indica o alergie, dar acel aliment poate să nu fie de fapt periculos, așa că nu ar trebui să faci nimic? Răspunsurile și explicațiile pentru toate acestea le-a oferit dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie, transmite totuldespremame.ro

De regulă, reacția alergică apare destul de repede după ce copilul a mâncat un aliment pe care sistemul de apărare al organismului îl detectează ca fiind un „inamic” și îi declară un fel de „război”, eliberând substanțe răspunzătoare de simptomele mai mult sau mai puțin severe ale alergiei. Problemele pot să apară din primul an de viață.

Diversificarea începută prea devreme poate favoriza apariția alergiilor la copii

„Sunt situații în care se începe diversificarea mai devreme. Am văzut mămici care au început diversificarea pe la 4 luni și jumătate. Sistemul digestiv nu este pregătit să primească alimente noi și atunci pot apărea dereglări care ulterior să se perpetueze, mai ales dacă există și un anumit teren sensibil pe care îl moștenește copilul respectiv”.

Vârsta la care se începe diversificarea are o importanță foarte mare. Ideal ar fi să nu se facă diversificarea sub 6 luni și jumătate. Sigur, dacă nu sunt alte indicații care să prevaleze.

dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie

La copiii care au în familie persoane alergice, fie că este vorba despre o alergie alimentară sau una respiratorie, diversificarea n-ar trebui să înceapă sub nicio formă mai devreme de 6 luni și jumătate. În plus, trebuie evitate alimentele care conțin multă histamină și care pot să provoace inflamație la nivelul intestinului și să favorizeze ulterior dezvoltarea alergiilor alimentare sau a intoleranțelor alimentare.

Atenție la histamina din alimente!

În privința alimentelor care sunt bogate în histamină, medicul atenționează că se poate dezvolta în toate alimentele. „Histamina este un aminoacid, o amină biogenă care se dezvoltă sub influența anumitor bacterii, prin procesele de fermentare. Și atunci orice aliment, cu cât este mai puțin proaspăt, cu atât conține mai multă histamină”.

Brânzeturile fermentate, varza murată, carnea afumată, roșiile, sunt în topul alimentelor care conțin histamină. Lista continuă cu peștele, dacă nu este proaspăt și mai ales dacă nu a fost curățat imediat ce a fost capturat. De asemenea, și conservele conțin multă histamină, dar și alimente precum bananele și căpșunele.

Alergiile la copii care pot pune viața în pericol

Există alergii alimentare foarte periculoase care se întâlnesc mai ales la adult, dar și la copil, și care pun viața în pericol. Cel mai frecvent implicate în aceste reacții sunt nuciferele, adică arahide, alune, nuci, migdale și așa-numitele fructe de mare, inclusiv creveții și chiar și peștele, pentru adult. Acestea sunt cele mai frecvente alimente care dau alergie.

„La copilul mic cele mai frecvente alergii sunt la proteina din lapte de vacă dar care extrem de rar poate să dea șoc anafilactic sau anafilaxie, la soia, ou (proteina din ou), mai ales din albuș, care dă frecvent reacții alergice; nuci, alune, arahide”.

dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie

Medicul este de părere că aceste alimente trebuie introduse cât mai târziu în diversificarea alimentației copilului mic. „De asemenea, și glutenul dă reacție frecventă de alergie. Părinții trebuie să știe însă că glutenul nu este indicat să se introducă nici mai devreme, nici mai târziu decât ar trebui, pentru că ar putea să favorizeze chiar apariția intoleranței la gluten, mai ales dacă există teren genetic, adică a bolii celiace care este o boală autoimună”.

Alergiile la copii: care sunt principalele cauze

• Procesarea alimentelor

Alergia este o o boală a societăților industrializate. „În țările în curs de dezvoltare, se pare că aceste probleme nu prea există sau sunt la un nivel foarte redus; și atunci, sigur că în apariția alergiilor sunt implicați factorii care țin de poluare, factorii care țin de procesarea alimentelor, procesarea băuturilor,” mai spune specialistul în alergologie.

• Substanțe din produsele de igienă

Responsabili de alergii pot fi și factori care țin de confortul vieții de zi cu zi, inclusiv metodele și substanțele de asigurare a unei igiene foarte riguroase. Aceștia sunt factorii care țin de mediu.

Sunt 3 piloni pe care se dezvoltă alergia: pe un factor genetic (se moștenesc anumite predispoziții), pe influența factorilor de mediu, și ține și de persoana în cauză, inclusiv de momentul/tipul nașterii. 

• Nașterea prin cezariană

Există studii care arată că nașterea prin cezariană are un impact negativ asupra riscului dezvoltării alergiilor. Spre exemplu, un studiu realizat la Spitalul Henry Ford din Detroit, Statele Unite, a arătat un risc de cinci ori mai mari de dezvoltare a alergiilor la copiii născuți prin cezariană comparativ cu cei veniți pe lume pe cale naturală: „Expunerea unui copil la bacteriile din canalul de naștere este un fapt care influențează într-o masură majoră sistemul lor imunitar”, susțin autorii studiului.

• Consumul de antibiotice în exces

Nu în ultimul rând, și excesul de antibiotic este unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea alergiilor.

„90% din cazuri din infecțiile respiratorii, mai ales infecțiile respiratorii de căi superioare, nu au nevoie de antibiotic, pentru că sunt de natură virală. Cu toate astea, în practică, pacienții pe care îi văd, copii, vin cu tratamente cu antibiotice la cea mai mică răceală”.

dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie

Trebuie menționat și faptul că în industria cărnii de vită se folosesc foarte mult antibioticele nu pentru a trata boli, ci pentru a crește masa musculara și a lua cât mai repede în greutate. „Inclusiv OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a făcut studii în care a arătat că asta este una dintre cauzele care au dus la dezvoltarea tulpinilor bacteriene înalt rezistente la antibiotice prin acest consum de carne de vită cu antibiotic”, adaugă medicul.

Falsele alergii la copii

Specialistul atrage atenția că în România există și o hiper-diagnosticare a alergiilor la proteina din lapte de vacă, în special în cazul în care părintele sau un medic cu mai puțina experiență în alergologie descoperă în analize o potențială sensibilitate.

„De multe ori alergiile, mai ales la copilul mic, nu se manifestă clinic. În analize, apare o alergie la proteina din lapte de vacă, dar copilul, de fapt, nu are nimic. Și atunci nu ar trebui luată nicio măsură. Dacă nu s-ar fi scos alimentul și continua să fie administrat, să-l consume copilul, el tolera bine alimentul și nu era nicio problemă. Deci și asta este una dintre cauzele pentru care a crescut numărul acestor alergii, în sensul că se descoperă alergia ca atare, dar ea, de fapt, nu are impact clinic”.

dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie clinică

Problema apare în momentul în care medicii care recomandă analiza inițial scot automat din alimentație alimentul la care a apărut reacția respectivă. Făcând asta, de abia după aceea pot să apară neplăceri pentru că la reintroducerea alimentului poate să apară și manifestarea clinică, mai explică specialistul.