Mihai Stratulat vorbește despre alimentația copilului în primul an de viață

Pediatrul Mihai Stratulat menționează pe pagina clinii sale că Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni, şi continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani, cu începerea diversificării de la 6 luni. Această perioadă se consideră optimă indiferent dacă bebelușul este alăptat la sân, mixt sau doar cu formulă de lapte.

Până la 6 luni:

Alăptaţi copilul de câte ori el cere, ziua şi noaptea, cel puţin de 8 ori în 24 de ore. Intervalul între alimentaţii nu va fi mai mare de 2-4 ore. Dacă copilul doarme mai mult de 4 ore treziţi-l şi alimentaţi-l, excepție va fi noaptea, atunci copilul are regim liber.

Se interzice folosirea altor alimente sau lichide (ceai, sucuri, biscuiţi, lapte de vacă sau laptele de capră). Nu este nevoie să dăm apă, dacă copilul este alăptat la sân, chiar și în perioadele de caniculă. Bebelușul își ia apa din laptele mamei. Laptele „din față” este mai lichid și reprezintă apa bebelușului, iar laptele „din spate” este mai consistent și reprezintă hrana bebelușului.

De la 6 la 12 luni:

Când bebeluşul a ajuns la vârsta de 6 luni, putem începe introducerea hrănii de diversificare, a alimentelor ne-lactate, solide sau lichide, continuând în acelaşi timp alăptarea.

De obicei, la această vârstă, copilaşii pot să stea în şezut, să deschidă guriţa, să prindă linguriţa pentru sugari şi sa înghită alte alimente, altele decât laptele mamei. Dispare reflexul de împingere înapoi cu limba a obiectelor solide din guriță.

Alimentaţia influenţează considerabil sănătatea copilaşului. Pentru o dezvoltare normală, ea trebuie să conţină toate elementele nutritive necesare: proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale, în proporţii adecvate fiecărei perioade de dezvoltare.

Copilul va fi alimentat la sân de câte ori el cere, cel puţin 5-6 ori în 24 ore şi se va începe folosirea alimentației de diversificare respectând principiile menţionate mai jos:

➡ Nu cedaţi în faţa sfaturilor venite de la bunici și prietene de a introduce alimente solide înainte de vârsta de 6 luni.
➡ Alimentele inițial trebuie să fie bine preparate termic.
➡ Dacă bebeluşul este născut prematur, bolnav, puteţi întârzia începerea diversificării după vârsta de 6 luni.
➡ Dacă bebeluşul manifestă alergie, tratați alergia și apoi începeți diversificarea.
➡ În perioada de introducere a alimentației complementare, principala sursă de alimentare rămâne totuşi laptele matern.
➡ Întotdeauna introduceţi complementul în prima perioadă a zilei pentru a putea urmări cum copilul îl tolerează.
➡ Fiecare element nou introdus poate determina schimbări în organismul copilaşului, cu diaree, indispoziţie sau erupţii cutanate. De aceea, părinţii trebuie să urmărească îndeaproape reacţiile copilaşului în primele 24 de ore.
➡Daţi-i copilului alimentele de complementare cu linguriţa, înainte de a-l alăpta la sân.
➡ Iniţial îi veţi da o cantitate mică pentru a urmări toleranţa, iar dacă tolerează, o creşteţi treptat. Începeți cu 2 lingurițe pe zi, apoi, progresiv, câte o masă de lapte va fi înlocuită cu hrană solidă. Ar fi bine ca acest nou tip de hrană să constituie al doilea mic dejun sau masă de prânz şi nu la mese de seară, înainte de culcare, când pot provoca tulburări ale somnului.
➡Când începeţi să introduceţi, hrana complementară trebuie să fie semisolida, iar cu timpul o îngroşaţi.
➡ Începeţi cu un singur tip de hrană şi treptat introduceţi altele noi.
➡ La introducerea alimentației de diversificare fiţi răbdători şi nu insistaţi mai mult de 4-5 ori, aceasta ar putea dezvolta o reacţie negativă la copil.
➡ Continuaţi alăptarea, chiar dacă aţi introdus hrană complementara, întrucât laptele matern este cel mai bun pentru bebeluşul dumneavoastră. Laptele mamei nu reprezintă doar un aliment, ci şi un mijloc de protecţie şi un important factor pentru dezvoltare şi creştere.

Începerea diversificării mai devreme de 6 luni duce la dezvoltarea unor patologii prin suprasolicitarea sistemului digestiv, care este încă nepregătit pentru alimente noi și solide:

Insuficiența enzimatică pancreatică duce la o digestie incompletă a proteinelor și amidonului, iar suprasolicitarea pancreasului, prin introducerea mai multor alimente în aceiași perioadă, va duce la dezvoltarea ulterioară, în perioada copilăriei, a pancreatitelor reactive.
Imaturitatea mucoasei intestinale, caracterizată printr-o permiabilitate crescută, favorizează absorbția sporită a alergenilor, astfel crește riscul manifestărilor alergice în copilărie.
Incapacitatea digerării glutenului înainte de vârsta de 8-9 luni poate duce la apariția alergiilor sau intoleranței la gluten.
Valoarea energetică crescută a carbohidraților din făinoase duce la obezitate.
Valoarea nutrițională scăzută a proteinelor din cereale și vegetale vs laptele matern.
Introducerea laptelui de vacă mai devreme de 1 an duce la apariția alergiilor.

Introducerea diversificării trebuie făcută corect, treptat fără a suprasolicita sistemul digestiv al bebelușului, care se dezvoltă și el împreună cu creșterea copilului.

Introducerea treptată presupune înlocuirea unei alăptări la sân cu o mâncare solidă, şi are loc timp de o lună, începând cu cantități micuțe.

Recomandări de bază referitor la hrana suplimentară:

Nu vă dezamăgiți dacă prima încercare a eşuat şi nu renunţaţi. Hrănirea sugarului este un proces care necesită răbdare. Nu forţaţi copilaşul să mănânce tot ceea ce aţi pregătit. Pentru început (în lunile 6 şi 7), hrana trebuie să fie pasată, apoi răzuită sau tăiată în bucăţi, astfel încât copilaşul să înveţe să o mestece. Unii copii vor mânca mâncarea răzuită sau tăiată în bucăți, abia după 1 an. De la vârsta de un an, puteţi începe să-l aşezaţi pe copilaş la masă împreună cu ceilalţi membri ai familiei.

Cu ce începem introducerea alimentației de diversificare?

Organizația Mondială a Sănătății permite începerea diversificării cu orice produs, însă schema propusă de clinica KinderMed este una care ține cont de unele aspecte importante în alimentația copilului în primul an de viață:

- Este bine să începem alimentaţia adiţională cu pastă (piure) de legume. Vom înlocui treptat o alăptare, timp de 1 lună. Folosiţi întotdeauna produse de sezon. Începem cu legumele de culoare deschisă și verzi, cele de culoare oranj și roșu le lăsăm la sfârșit. După ce încercăm toate legumele monocomponente, putem apoi să combinăm mai multe legume. Evitaţi legumele îngheţate. Se recomandă şi combinaţii dintr-o rădăcinoasă şi alt tip de legume (cartofi cu spanac, morcov cu conopidă). Legumele conţin suficiente minerale şi orice surplus de sare poate afecta rinichii. Legumele din păstăi ca fasolea şi mazărea pot fi introduse de la vârsta de 9 luni.

- Nu adăugaţi sare!

- Următorul aliment care va fi introdus în alimentația copilului începând cu a 7-a lună de viață, este piureul de fructe. Aproape toate fructele sunt bune pentru copii. Însă vom începe cu fructele de sezon, care se găsesc în țara noastră. Evitați citricele, căpșunele, zmeura, cireșele și vișinele în primul an de viață.

- Următorul produs care va fi introdus în alimentația copilului va fi cerealele (terciurile), în a 8-a lună de viață. Cerealele conțin multe glucide, în comparație cu fructele și legumele, iar introducerea lor mai devreme în alimentația copilului, crește riscul de obezitate și diabet zaharat.  Începem cu cereale care nu conțin gluten. Terciurile vor fi fără lapte. Din gama largă de alimente cerealiere, bogate în fier, puteţi începe cu orezul, care se digeră uşor şi nu provoacă alergii. După aceasta,copilul va fi gata să mănânce şi terciuri de porumb și hrișcă.

- După 1 lună de terciuri fără gluten și fără lapte, putem începe introducerea terciurilor cu lapte și cu gluten. Amestecaţi cerealele cu orice pastă de fructe sau legume şi pregătiţi o masă completă pentru bebeluşul dumneavoastră.

- Tot în luna a 8-a, vom introduce carnea în piureurile de legume. Evitați carnea de porc. Ficatul, gălbenușul de ou și peștele vor fi introduse începând cu luna a 9-a, alături de legumele pasate. Carnea și peștele trebuie să fie proaspete, începem cu pește alb și apoi trecem și la cel roșu.

- Albuşul de ou poate fi adăugat cu atenţie doar în al doilea an de viaţă.

- Lactatele (excepție laptele de vacă) vor fi introduse începând cu luna a 10-a de viață. Laptele de vacă poate fi introdus la 1 an și jumătate, dar și mai bine ar fi după 3 ani. Copiii foarte greu tolerează proteina din laptele de vacă, iar din cauza raportului albumină/cazeină, total diferit de laptele matern, îl asimilează și mai greu.

Ce nu trebuie să mănânce bebelușul dumneavoastră?

Până când copilul nu va împlini vârsta de 4 ani, evitaţi mâncarea condimentată, grăsimile animale şi alimente prelucrate precum salamul ş.a.
Evitaţi băuturile acidulate întrucât pot cauza probleme digestive şi tulburări ale somnului.
Sarea poate îngreuna activitatea rinichilor bebeluşului şi, utilizată în exces, poate conduce, mai târziu, la hipertensiune arterială. Rinichii sugarului nu sunt capabili să elimine în mod natural sarea până la împlinirea vârstei de un an. Atât timp cât copilul nu cunoaşte gustul sării, mâncarea nesărată nu prezintă nici un fel de probleme pentru el. Şi, oricum, toate sărurile minerale de care are nevoie organismul sunt prezente în alimentele obişnuite pe care le primeşte.
Atenţie la zahăr! Fructele sunt bogate în fructoză şi sunt suficient de dulci. Surplusul de zahăr poate predispune la obezitate, carii dentare şi chiar diabet.
Este foarte bine să adăugaţi o linguriţă de ulei în piureul de legume. Nu uitaţi să alegeţi doar uleiuri din măsline sau seminţe de floarea soarelui „virgine” (rezultatul primei presări, fără rafinare).
Mierea nu este recomandată copiilor sub un an. Poate provoca alergii.

Schema diversificării:

6-7 LUNI, 12.00-14.00: PIURE DE LEGUME (broccoli, conopidă, bostănel, cartof, morcov, bostan...).

7-8 LUNI, 16.00-18.00: PIURE DE FRUCTE (măr, pară, prună, caise, piersic, banană…).

8-9 LUNI, 8.00-10.00: TERCI fără lapte, fără gluten (porumb, orez, hrișcă) + CARNEA în legume (pui, iepure, prepeliță, vițeluș, miel…).

9-10 LUNI, 8.00-10.00: TERCI cu lapte, cu gluten (grâu, orz, ovăz…) + gălbenuș de ou, ficat și apoi peștele în piureul de legume.

10 LUNI: LACTATELE (brânză, chefir, …).

Fiecare părinte își alege schema proprie de alimentație a copilului în primul an de viață, dar vă sugerăm să țineți cont de sfaturile de mai sus!

Sursa: facebook.com/kindermed