Atât numărul de scutece de urină, cât și cele de scaun pe care le elimină bebelușul alăptat exclusiv ne ajută să ne dăm seama (alături de alți indicatori) dacă alăptarea decurge bine. Un număr adecvat de scutece de urină ne arată că bebelușul alăptat exclusiv bea suficient lapte cât să se mențină hidratat. Un număr adecvat de scutece murdare de scaun, ne arată că bebe bea suficient lapte nu doar pentru a se menține hidratat, ci și pentru a lua în greutate, scrie consultantul în alăptare acreditat internațional IBCLC, Andreea OLA. 

Scaunul și urina copilului alăptat în primele zile de viață

În primele 3 zile de viață, bebe are de regulă un număr minim de scaune egal cu numărul zilei de viață (Ziua 1-1 scaun, Ziua 2-2 scaune, Ziua 3-3 scaune). Același lucru se întâmplă și cu scutecele de urină.

Primul scaun al nou născutului este meconiul. Este negru și are aspect de smoală.

Scaunul devine verde până în jurul zilei a 3-a – a 4-a de viață. Din ziua a 4-a, a 5-a de viață, scaunul unui bebeluș alăptat exclusiv devine galben.

Scaunul și urina copilului alăptat în primele șase săptămâni de viață

După ziua a 4-a de viață și până la 4-6 săptămâni de viață, un bebeluș alăptat exclusiv ar trebui să elimine MINIM 3-4 scaune de culoare galbenă, mai mari de 2,5 cm (dimensiunea unei monede) pe zi. Mulți bebeluși alăptați exclusiv au scaun după fiecare masă, ceea ce este normal.

După ziua a 5-a de viață, un nou născut alăptat exclusiv are minim 5-6 scutece de unică folosință ude de urină de culoare pală/ incolor (echivalentul a aproximativ 45 de ml sau 3 linguri de lichid) respectiv minim 6-8 scutece textile ude de urină pe zi.

Ce e de făcut când bebe are prea puține scutece de urină și de scaun?

Dacă bebe nu are un număr suficient de scutece ude și murdare discutați cu medicul și cu un consultant în alăptare. Dacă bebe are urina roșie/ portocalie (prezența unor cristale de urați în urină), după ziua a 3-a de viață trebuie să discutați de urgență cu medicul, acesta fiind un semn important de deshidratare.

Dacă un bebeluș alăptat exclusiv, cu vârsta între 4 zile și 4/6 săptămâni are mai puțin de 3-4 scutece de scaun în 24 de ore, discutați cu medicul și cu un consultant în alăptare. Cea mai probabilă cauză NU este constipația (fenomen rar la copiii alăptați exclusiv), ci faptul că bebe nu suge eficient, nu transferă cantități adecvate de lapte din sâni. În acest caz, stimularea bebelușului (cu supozitor, cu termometru, cu microclismă, etc) să aibă scaun NU e de regulă soluția, ci verificarea atașării, a felului în care bebe transferă lapte din sâni, a ritmului cu care crește în greutate.

Scaunul și urina copilului alăptat, după 6 săptămâni de viață

După vârsta de 4-6 săptămâni unii bebeluși alăptați exclusiv pot avea scaune mai rar (unii chiar și odată la câteva zile). Aceasta nu este constipație și atâta timp cât bebe ia bine în greutate și nu are disconfort atunci când are scaun, acest fenomen e normal.

După 6 săptămâni de viață, unii bebeluși pot elimina mai puține scutece de urină, dar cu un volum mai mare. Vorbim de minim 4-5 scutece în 24 de ore, cu o cantitate echivalentă a minim 60-90 de ml fiecare.

 

 

Numărul de scutece de urină și scaun la nou-născutul alăptat exclusiv poate oferi informații importante privind gradul de hidratare  al copilului, riscul de pierdere excesivă în greutate în perioada neonatală și riscul de hiperbilirubinemie.

Numărul de scutece ude (de urină per 24 de ore) reprezintă unul din indicatorii pentru gradul de hidratare, în timp ce numărul de scaune per 24 de ore pot constitui până la vârsta de 4-6 săptămâni unul din indicatorii aportului caloric adecvat.

Putem spune despre un copil alăptat exclusiv că transferă suficient lapte, dacă (printre alți indicatori) după a patra zi de viață are cel puțin 6 scutece ude pe zi și 3 sau mai multe scaune pe zi, până la vârsta de 6 săptămâni. Cea mai acurată modalitate de determinare a unui transfer adecvat de lapte matern este cântărirea bebelușului  în vederea monitorizării câștigului ponderal, însă monitorizarea numărului de scutece de urină și scaun poate oferi informații utile atât părinților cât și cadrelor medicale.

Absența unui număr adecvat de scaune zilnice în primele săptămâni de viață poate sugera un transfer inadecvat de lapte, o întârziere în instalarea lactogenezei secundare, risc crescut de hiperbilirubinemie sau blocaj intestinal.

După vârsta de 4-6 săptămâni (de regulă după 6 săptămâni), ca urmare a unor modificări în compoziția laptelui matern (modificarea raportului zer-caseină) frecvența scaunelor se poate reduce la unii bebeluși alăptați exclusiv (putem vorbi chiar de situații în care copilul alăptat exclusiv defechează o dată la câteva zile), fără ca acesta să fie un indicator al constipației sau semnul unei anomalii, atâta timp cât copilul continuă să aibă un câștig ponderal adecvat, scaunele au o consistență relativ similară, copilul nu manifestă disconfort marcant atunci când defechează.

Semnale de alarmă

• Persistența cristalelor de acid uric în scutece după ziua a 3-a de viață sau apariția acestora oricând după ziua a 3-a de viață – semn de deshidratare, se impune consult medical de urgență și evaluarea alăptării.
• Număr inadecvat de scutece cu scaun (frecvență redusă a acestora, sub 3 scaune zilnice până la vârsta de 6 săptămâni, scaune de dimensiuni mici, scaune cu aspect tranzițional după a 3-a, a 4-a zi de viață) – se recomandă cântărirea copilului și evaluarea alăptării.
• Dacă copilul este icteric și are un output inadecvat de urină și scaun – se recomandă evaluare medicală.
• Dacă copilul cu vârsta de până la 4-6 săptămâni nu a avut niciun scaun timp de 24 de ore – evaluare medicală și evaluare a alăptării, alături de monitorizarea greutății.
• Scaune de culoare albă sau cu aspect de argilă – pot fi indicatoare ale atreziei biliare – evaluare medicală imediată.
• Un nou-născut poate fi suficient de hidratat încât să urineze (aparent) adecvat, dar deprivat caloric astfel încât numărul de scaune este redus sau scaunele sunt absente.
• Numărul inadecvat de scaune zilnice în primele săptămâni de viață este de regulă un semnal de alarmă al unei alăptări care nu decurge eficient. Constipația ca atare la nou-născuții alăptați exclusiv este rară. Cea mai comună cauză pentru absența scaunelor la nou-născutul alăptat exclusiv cu vârsta până în 6 săptămâni este aportul insuficient de lapte matern. În situații rare absența scaunelor se poate datora malrotației intestinale, blocajelor intestinale, bolii Hirschpung, fibrozei chistice, botulismului infantil, alergiei la proteina din lapte de vacă.
• Prezența sângelui în scaunul copilului alăptat – impune control medical. Sângele în scaun poate avea multiple cauze – microfisuri anale, infecții, sensibilitate/ intoleranțe la ceva din dieta mamei, reacții la alimente sau medicamente pe care copilul le ingerează, sângerări interne din alte cauze.
• Scaune ce sunt constant apoase, verzi, explozive – pot indica intoleranțe/ alergii sau o supraîncărcare cu lactoză pe fondul unei supraproducții sau a unor modalități de alăptare incorecte – se recomandă evaluare în alăptare, asigurarea mamei să ofere un sân, să facă compresii pe sân atunci când bebe nu mai suge cu înghițituri, să aștepte ca bebe să „termine singur sânul” în acest mod înainte de a-l oferi pe celălalt.

Fenomene normale

• Un aport adecvat de lapte se asociază de regulă la nou-născut cu scaune frecvente. Este normal ca unii nou-născuți alăptați să aibă scaun de fiecare dată când sunt alăptați, fără a fi vorba de diaree. Părinților trebuie să li se dea asigurări legate de acest subiect, laptele matern protejează împotriva bolilor diareice, dacă există diaree, aceasta apare de regulă după vârsta de 6 luni (diversificare, copil mai mobil în contact cu mediul). Infecțiile digestive sunt de regulă însoțite și de alte semne de boală – febră, inapetență, stare generală de rău, sânge în scaun, scaune cu pronunțat miros urât. Pe de altă parte, dacă părintele are dubii privind numărul și frecvența scaunelor bebelușului alăptat exclusiv, este recomandat să consulte medicul.
• Anumite alimente din dieta mamei (legume, fructe, sucuri naturale sau cu coloranți sintetici), anumite suplimente naturale și medicamente pe care mama le ia, pot duce la modificări în culoarea laptelui matern și implicit la modificări temporare ale culorii scaunului copilului alăptat exclusiv. Dacă aceste modificări sunt temporare și copilul nu are semne de disconfort, nu reprezintă o cauză de îngrijorare.
• După vârsta de 4-6 săptămâni în cazul unor copii alăptați exclusiv, frecvența scaunelor se poate rări (în literatura de specialitate sunt descrise situații de absență a scaunului și până la 10 zile), pot apărea și modificări ușoare de consistență a scaunului (scaune ușor mai groase, de consistența pastei de dinți sau a untului de arahide) fără ca aceste modificări să fie anormale. Vorbim în acest context de copii care continuă să ia bine în greutate, nu prezintă alte semne de disconfort. Această modificare în frecvența scaunelor la copilul alăptat exclusiv nu reprezintă constipație. Ea apare de regulă pe fondul modificării raportului zer-caseină în laptele matern. În primele săptămâni de lactație acest raport este de 90:10 (90% zer, 10% caseină), proteinele din fracția de zer stimulând digestia și având un esențial rol imunologic. La aproximativ 6 săptămâni, raportul zer-caseină se modifică la 80:20, ceea ce coincide la unii copii alăptați exclusiv cu modificările mai sus amintite în frecvența și consistența scaunelor. Până la jumătatea primului an de viață raportul zer-caseină este de 60:40.
• Odată cu începerea diversificării consistența și frecvența scaunelor se modifică, în legătură cu mirosul, culoarea consistența noilor mâncăruri introduse în dietă.

Diferențe între flora intestinală a copiilor alăptați versus copii hrăniți cu formulă de lapte

• Flora intestinală a copiilor alăptați exclusiv este diferită de cea a copiilor hrăniți cu lapte praf, cu diferențe marcante sesizabile încă din a doua săptămână de viață.
• Bebelușii alăptați exclusiv au un nivel al ph-ului la nivelul florei intestinale mai scăzut (un mediu acid) de aproximativ 5.1 -5.4 , pe parcursul primelor 6 săptămâni de viață, flora intestinală fiind dominată de bifidobacterii și lactobacili și un nivel redus de microbi patogeni.
• Copiii hrăniți cu lapte praf au o floră intestinală similară cu cea a adultului, în care predomină enetrococii și bacteriile coliforme (E. Coli), ph-ul fiind între 5,9 – 7,3.
• La copiii hrăniți cu lapte matern cărora li se oferă și suplimente de formulă, valorile medii ale ph-ului florei intestinale se situează între 5,7 – 6,0 în primele 4 săptămâni de viață.
• Atunci când se oferă suplimente de lapte formulă copiilor alăptați în primele 7 zile de viață, dezvoltarea unui mediu intestinal acid este întârziată, iar flora intestinală devine similară cu cea a unui copil hrănit exclusiv cu lapte praf.
• Copiii alimentați mixt (lapte matern și lapte praf) pot avea scaune mai închise la culoare, cu secțiuni coagulate mai mari și mai tari și miros mai puternic.

Sursa: inbratelamami.ro, foto simbol: catena.ro