Top 6 greşeli în alimentaţia copiilor, care scad performanţele școlare

Alimentația are o influență enormă nu doar asupra stării de sănătate, dar și asupra potențialului mental al unui școlar. Astfel, dacă reușita la învățătură nu este tocmai cea așteptată de părinți, s-ar putea ca de vină să nu fie nedorința copilului de a învăța, ci greșelile alimentare

Dependenţa de dulce, obiceiul de a ronţăi “nimicuri” între mese, consumul alimentelor pe stradă, înghiţitul rapid al bucatelor etc., toate acestea sunt parte din educaţia nutriţională a familiei.

Potrivit nutriționistei Victoria Ursu: “Adesea, mama îşi lasă cel mai mult amprenta în formarea comportamentului nutriţional. Dacă mama a conştientizat anumite principii alimentare de bază, legate de combinaţii, disciplina meselor, conţinutul din farfurie, distingerea alimentelor de bază de cele facultative, cu siguranţă tatăl şi copiii vor avea un plus de sănătate. Consider că n-ar trebui să existe tipuri de mese pentru adulţi şi altele pentru copii (cu mici excepţii legate de vârstă), or copiii sunt oglinda părinţilor, inclusiv şi în ceea ce priveşte conţinutul din farfurie. Din moment ce părinţii vor reuşi să înţeleagă că nu patiseria e motiv de bucurie şi nu dulciurile sunt recompensele pentru lipsa atenţiei sau anumite merite, se va reuşi să se fortifice un fundament solid, garantat pentru întreaga viaţă – sănătatea fizică, mentală şi emoţională a copilului”, spune ea.

Nutriționista Victoria Ursu a făcut o listă cu cele mai frecvente greșeli de alimentație, care scad din capacitatea de studiu a unui copil. Iată care sunt acestea:

1. Lipsa disciplinei în luarea meselor

Pentru copii este hotărâtor să mănânce de mai multe ori pe zi, deoarece "acumulatorul" lor de energie este mai mic decât la adulţi. Copiii au nevoie de multă energie pentru a creşte, a învăţa şi a se juca. Performanţele academice din timpul zilei sunt influenţate de alimentaţie, în special de structura şi distribuţia meselor. Cum va reuşi să-şi însuşească temele dacă dimineaţa se va grăbi să neglijeze dejunul?

2. Numărul meselor

Un număr mai mic de cinci mese poate duce la scăderea performanţelor academice, pentru că fiecare dintre ele îşi are rolul său: cu micul dejun şi gustarea de dinaintea prânzului, copilul preia 35% din necesarul de calorii zilnic; 30% din necesarul caloric se ia prin prânz; 10% prin gustarea de dupa amiază, iar restul de 25% prin cină.

3. Gustările goale, adesea cumpărate în lipsa părinţilor

Produsele de covrigărie, îngheţata, bomboanele, biscuiţii, gumele de mestecat şi alţi carbohidraţi simpli - sunt fie deciziile spontane ale copiilor pentru alintul papilelor gustative, fie pentru că şi-a cumpărat şi colegul său, fie că nu a existat o alternativă sănătoasă de gustare. Și aici părinții pot singuri să își răspundă la întrebarea: câte tipuri de gustări sănătoase i-ar putea pregăti din timp copilului? Soluţiile de înlocuire sunt multiple.

4. Lipsa aportului de lichide pe parcursul zilei

Corpul uman este alcătuit preponderent din apă, iar copiii au nevoie de alimente bogate în apă, distribuite uniform în timpul zilei. În mod ideal, setea se potoleşte cu apa potabilă, ceaiuri din plante şi fructe, fără adaos de zahăr, pentru a nu creste inutil aportul caloric. Din păcate, copiii știu mai mult de existența sucurilor şi carbogazoaselor, decât a apei și ceaiului din plante.

5. Micul dejun și cina în familie – nu există sau e târzie

Fie că părinţii vin mult mai târziu acasă sau copilul nu doreşte să ia masa, pentru că e sătul de la micile gustări nesănătoase sau sucuri, cina ca şi ritual al familiei a început a lipsi cu desăvârşire din viaţa noastră zbuciumată. Păcat, e un moment minunat de a împărtăși evenimentele zilei.

6. Consumă alimente care se digeră foarte greu.

Mesele trebuie alcătuite din alimente care se digeră ușor. Sunt importante nu doar alimentele, ci și combinația lor. Atenție mare la masa de prânz, atunci când există tendința de a mânca hrană mai grea. Prânzul care îl va ajuta cel mai mult pe copil să își mențină atenție la cote ridicate în a doua parte a zilei este compus din carne slabă, fiartă sau friptă, și din legume (preferabil crude, sau fierte ușor).

Școala, care începe în curând, este perioada când elevii încep să fie implicaţi în activităţi sociale, dar și când au nişte bănuţi în buzunar, fapt ce le permite să își formeze propriul stil de viaţă și alimentație. În această ordine de idei, părinţilor, nu le rămâne decât, prin propriul exemplu să modeleze copiilor un comportament nutriţional echilibrat. Este mult mai uşor să începem cât mai devreme. Când? Ideal ar fi atunci când femeia a realizat că este însărcinată…

Foto: www.nutricionmotiva.com; arhiva personală