Cum a început școala în Germania și Suedia în condiții de pandemie

În polemicile apărute în jurul deschiderii anului școlar în România, inevitabil, privirea se îndreaptă și spre ceea ce se întâmplă la alții cu școala. Și sunt două cazuri celebre: Germania și Suedia, despre care au vorbit la Digi24 doi jurnaliști și profesori: Robert Schwartz și Constantin Drăgan.

Germania este țara europeană despre care se spune că a gestionat cel mai bine epidemia, în timp ce despre Suedia se tot vorbește de șase luni despre modul ei unic - și controversat - în care s-a gândit să limiteze răspândirea bolii.

Suedia - fără măști, fără distanțare. Sunt foarte puține cazuri de corona în școli

Constantin Drăgan este jurnalist și profesor în Suedia. Întrebat cum par temerile și discuțiile din România în comparație cu ce se întâmplă în Suedia, Constantin Drăgan spune că par „foarte bizare” și a explicat de ce: în Suedia nu numai că școala generală nu s-a oprit niciodată în pandemie, dar la ora actuală, toate școlile funcționează absolut normal.

„Nu există acele cuști sau mă rog, geamuri de plexi, în fața elevilor, măștile nu sunt obligatorii, elevii pur și simplu își trăiesc viața de elev. În ore, profesorul se plimbă printre bănci, poate să le dea teste, poate să-i scoată la tablă, iar în pauze elevii fac ceea ce vor. Sigur, li se recomandă să păstreze distanța socială, dar acum haideți să fim serioși: un elev care are 12-13-14 ani, nemaivorbind de cei mai mici, nu se gândește neapărat la lucrul ăsta și chiar nu o respectă decât în foarte rare cazuri. Și cu toate astea, sunt foarte puține cazuri de corona în școlile din Suedia. Sunt foarte puține cazuri în Suedia în acest moment, cifrele merg undeva între 50 pe zi până la 200 și ceva pe zi, adică mult mai bine decât în restul Europei”, a relatat Constantin Drăgan.

El a mai spus că nici profesorii nu trebuie să poarte mască, în Suedia nefiind nici măcar o recomandare pentru mască, în general.

În Suedia nu se merge pe ideea de frică

În schimb, cel mai mult se vorbește despre distanța fizică și despre faptul că în momentul în care un elev sau un profesor se simte rău, îl doare gâtul, îl doare capul, îi curge nasul, trebuie să stea acasă. Dar asta este valabil pentru toate segmentele societății suedeze, a arătat Constantin Drăgan.

„Asta este cheia succesului suedez, dacă putem vorbi de un succes suedez în acest moment. La ora actuală sunt foarte puține cazuri și se mizează efectiv pe distanța socială și pe faptul că dacă o persoană se simte rău, stă acasă până-i trece, mai stă încă două zile, după care se întoarce la serviciu”, a spus Drăgan.

Copiilor li se vorbește despre boală la școală, însă spre deosebire de România și poate și de alte țări, în Suedia nici mass-media, nici autoritățile nu merg pe ideea de frică, dimpotrivă, toată lumea merge pe ideea „este ceva care o să treacă, trebuie să fim responsabili, trebuie să respectăm regulile, trebuie să păstrăm distanța, trebuie să nu ieșim din casă dacă ne simțim rău, dar  nu se spune: aoleu, ce va fi dacă nu vom face așa! Dimpotrivă, se spune: este o boală, vom trece și peste asta”, a explicat Constantin Drăgan.

Germania, landul Baden-Württemberg: Principiul „cohortelor”; fără mască, dar cu aerisire la 20 de minute

În Germania, în landul Baden-Württemberg tocmai s-au deschis școlile. Nu se impune obligativitatea măștii și nici a distanței între elevii din aceeași clasă. Doar profesorul trebuie să aibă mască.

„În Baden-Württemberg se lucrează după așa-numitul principiu al cohortelor. Se lucrează cu clasa sau cu grupe de elevi care nu se amestecă între ele. Nu se fac activități cu alte clase, cu alte grupe, coruri, orchestre, mari întreceri sportive”, a explicat Robert Schwartz, jurnalist Deutsche Welle. Masca se poartă, în schimb, în spațiile comune.

„Foarte important este faptul că aerisitul este obligatoriu, din 20 în 20 de minute sau cel târziu la fiecare 45 de minute. Știu din București că nu toate școlile au posibilitatea să aerisească toate încăperile, mai ales toaletele, spații mici, cu ferestre mici, nu sunt întotdeauna foarte aerisite în România”, a completat Robert Schwartz.

Bavaria - 1.000 de elevi în carantină, după o săptămână de școală

Dar există o diferență de la land la land, educația în Germania este gestionată de guvernele regionale. De exemplu, în Bavaria, unde școala a început în data de 8 septembrie, masca este obligatorie în clasele V-XII pentru primele două săptămâni. Și cu toate aceste măsuri de siguranță suplimentare în Bavaria, după doar o săptămână de școală sunt peste 1.000 de elevi și peste 200 de profesori în carantină, a spus Robert Schwartz.

În alte landuri, unde școala a început la începutul lunii august sau la mijlocul lunii august, s-a constatat că sunt infecții mult mai puține. În landul Mecklenburg-Vorpommern (Pomerania Inferioară), de exemplu, au fost zero cazuri noi, luni, în Berlin - 15, iar scenariul verde e în continuare în acțiune. Dar în Bavaria și în Baden-Württemberg, unde abia a început școala, cazurile pozitive sunt mult mai multe, peste 200, a arătat jurnalistul Robert Schwartz.

Bani pentru evitarea transportului în comun

Mai trebuie spus însă că zicerea „omul sfințește locul” își găsește încă o dată corespondent în realitate. Există profesori care au găsit metode foarte bune ca învățământul să funcționeze: hibrid, semi-hibrid etc.

Există școli în Germania unde elevii primesc 10 euro pe lună, dacă vin cu bicicleta la școală și renunță la transportul în comun.

Există școli unde părinții primesc câte 30 de cenți pentru fiecare kilometru parcurs, dacă își aduc copilul la școală, dar nu parchează în fața școlii, ci la două străzi și copilul vine ultimii metri pe jos, tocmai pentru ca infecțiile în transportul în comun să fie reduse și totul să fie mai bine controlat, a povestit Robert Schwartz. Dar ca omul să sfințească locul ai nevoie de un ghid aplicabil și general valabil, de un internet funcțional, de laptopuri și tablete, a conchis el.

Sursa: digi24.ro, foto simbol: cmedia.romaniatv