Medic specialist psihiatrie: Reperele de dezvoltare pentru copiii de 3-5 ani

Perioada de preșcolar este una de tranziție între magie și logică, cu o explozie a cunoștințelor, limbajului, activităților și independenței. Majoritatea copiilor merg la grădiniță, unde au ocazia să exerseze și să își dezvolte achizițiile cognitive, motorii și socio-emoționale și să învețe regulile cooperării, afirmă medicul specialist în psihiatria copilului și a adolescentului.

Dezvoltarea motorie

La 3 ani, copilul poate să:

• Meargă înapoi
• Sară pe ambele picioare
• Alterneze picioarele când urcă și coboară scările
• Prindă o minge mare cu ambele mâini
• Pedaleze pe o tricicletă
• Taie hârtie folosind un foarfece
• Întoarcă paginile dintr-o carte obișnuită, una câte una
• Îmbrace singur unele haine, cu minim ajutor
• Țină pixul cu degetele, nu cu pumnul strâns
• Copieze cercul
• Deseneze o persoană cu 2-4 părți, cu accent pe față

La 4 ani, abilitățile motorii includ:

• Mers si alergat mai bine coordonat, ținând cont de obiectele și persoanele din jur
• Stă într-un picior >5 secunde
• Colorează (parțial) în interiorul conturului
• Copiază un triunghi și o cruce
• Desenează o persoană cu 3-4 părți

La 5 ani, majoritatea copiilor și-au perfecționat abilitățile motorii fine și grosiere, precum:

• Sare intr-un picior, unii copii pot sări coarda
• Stă într-un picior >10 secunde
• Copiază cerc, triunghi, pătrat, litere și cifre
• Desenează o persoană cu 5-6 părți ale corpului
• Își folosește mâna dominantă pentru majoritatea activităților

Dezvoltarea cognitivă

Perioada preșcolară este numită și stadiul preoperațional: acesta este marcat de o gândire mai logică, de tip cauză și efect, dar și de egocentrism – copilul nu poate încă să adopte punctul de vedere al altor persoane. Gândirea magică permite copiilor la această vârstă să creadă în Moș Crăciun, zâne, vrăjitoare sau monștri. Totodată, animismul este credința firească în această perioadă că toate obiectele sunt vii și îndeplinesc un scop, au emoții și activități umane.

Rezolvarea de probleme începe să fie mai eficientă și se realizează prin planuri sau scenarii și nu doar prin încercare și eroare/ reușită, ca la vârstele anterioare. Totuși, copiii la această vârstă nu pot combina sau separa idei, nu pot inversa ordinea acțiunilor și nu sesizează reguli matematice de bază (ex. conservarea volumului, masei).

La începutul perioadei de preșcolar, jocul reciproc este rudimentar, fiecare copil încercând să își exprime propriile gânduri și intenții. Către final însă, colaborarea este evidentă și jocurile simbolice, de rol “de-a” doctorul, magazinul, hoțul și  polițistul sunt mai complexe și flexibile. Totodată, jocul cu reguli (ex. Nu te supăra frate) este posibil către 5 ani.

Memoria și atenția sunt net îmbunătățite, către 5 ani copilul ține minte 4 itemi/ cuvinte la cerere, îndeplinește 3 sarcini înșiruite.  La 4 ani, reproduce cântecele sau poezii scurte.

Limbajul se dezvoltă atât cantitativ, cât și calitativ:

• Vocabularul se extinde de la sute de cuvinte la 3 ani la 2-3 mii de cuvinte la 5 ani
• La 3 ani, propozițiile sunt simple, din 2-5 cuvinte, dar urmăresc reguli gramaticale de bază; copiii unesc 2-3 propoziții pentru a relata o întâmplare scurtă
• Propozițiile sunt mai complexe, folosesc adjective, adverbe, fac acorduri, folosesc corect persoana și timpuri verbale la 5 ani
• Pronunția este îmbunătățită, către 4 ani fiind 75% inteligibil în afara familiei și la 5 ani, este în totalitate înțeles
• La 3-4 ani, majoritatea copiilor își spun numele întreg și vârsta, iar la 5 ani, își pot spune și adresa

Cunoștințele despre lume sunt în creștere spectaculoasă în această perioadă marcată de întrebări: “de ce?” și mai târziu “cum?”. Încă de la 3 ani, copiii au cunoștințe de bază despre “cum funcționează lumea” – rolul obiectelor, meserii, bani și către 5 ani, au domenii preferate din care rețin o multitudine de informații (ex. dinozauri, planete, animale). Culorile încep să fie recunoscute în jurul vârstei de 3 ani, iar la 5 ani, vor putea numi majoritatea culorilor, dar și a formelor geometrice de bază. Noțiunea de 1-2 este deja fixată la 3 ani, iar număratul continuă inițial mecanic, ulterior înțelegând sensul, de obicei până la 10, în jurul vârstei de 4-5 ani. Mulți copii își scriu mecanic numele la 4 ani, iar la 5 ani încep să scrie și să recunoască litere de tipar individuale.

Achizițiile cognitive sunt legate foarte mult de nivelul de stimulare din familie și colectivitate. Un copil care își petrece majoritatea timpului la desene, care interacționează puțin cu părinții și nu merge la grădiniță, nu va avea aceeași șansă de a-și dezvolta cunoștințele.

Dezvoltarea socio-emoțională

În perioada de preșcolar, copilul tranziționează între a fi centrul familiei și a fi parte a unui grup. Pe măsură ce se îmbunătățesc limbajul și cunoștințele, copiii își doresc să petreacă timp cu alți copii, inițial pentru a se “lăuda” (eu am.. eu știu.. mami face..), ulterior pentru a colabora în joc. Către 5 ani, unii copii aflați în colectivitate pot numi și un prieten cel mai bun.  

La 3 ani, agresivitatea este încă prezentă, deseori din posesivitate privind jucăriile sau din dorința de a face doar cum vrea el (egocentrism). Către 4-5 ani însă, se remarcă dorința de a-i imita, mulțumi și impresiona pe cei din jur – motiv pentru care vin de la grădiniță cu tot felul de comportamente și expresii noi, unele care dau bătăi de cap părintelui.

Abilitățile de recunoaștere și exprimare a emoțiilor sunt și ele mult îmbunătățite și nuanțate, preșcolarul mare putând specula privind emoția și motivele din spatele ei, la o altă persoană (ex. "băiatul e rușinat că a greșit poezia"). Totodată, arată empatie și își adaptează comportamentul în funcție de atmosfera emoțională.

Vârsta este marcată de autonomie în creștere în numeroase activități: îmbrăcat, igienă, mâncare, alegerea activităților, lucru important pentru a trece în următoarea etapă, cea de școlar.

Ca întotdeauna, vă amintesc că dezvoltarea nu este un proces simetric: este posibil și normal ca unele abilități (ex. număratul) să fie în grafic, în timp ce altele (ex. cum ține pixul) să fie puțin în urmă. Totuși, dacă remarcați o întârziere în achizițiile pe mai multe linii sau o întârziere a limbajului, vă recomand un consult de psihiatrie pediatrică. Totodată, comportamentele constant atipice (ex. dificultăți de concentrare, hiperactivitate, timiditate excesivă, lipsa jocului, mișcări repetitive...) sunt de investigat la orice vârstă.

Sursa: psihipedi.ro