Cauzele care țin copilul treaz – află cum să elimini „hoții de somn”

De cele mai multe ori, ai o idee destul de clară despre cauzele care îți țin copilul treaz până târziu în noapte sau care îl împiedică să doarmă liniștit până dimineață. Însă, nu toți „hoții de somn” sunt ușor de recunoscut. 

Stresul este considerat de cei mai mulți experți în somnologie ca fiind principalul factor perturbator al somnului, pe termen scurt. De asemenea, factorii biologici și stilul de viață afectează considerabil calitatea somnului, în special la copii și adolescenți.

Stilul de viață

Multe dintre obiceiurile referitoare la rutina de somn sunt influențate de o lipsă de înțelegere a importanței somnului. Acest lucru, combinat cu un stil de viață aglomerat și o viață socială activă, duce la o apreciere și mai scăzută a somnului.

Iată obiceiurile care afectează calitatea somnului copilului și adolescentului:

•    Ore de somn neregulate în timpul săptămânii și în weekend. Acest obicei dereglează ceasul intern al organismului (ritmul circadian). Atunci când copilul se trezește târziu duminica, poate avea un început de săptămână mai greu la școală. 
•    Supraîncărcare senzorială/multitasking. Schimbarea atenției de la teme la tehnologie, la rețelele de socializare și din nou la teme conduce la o activitate haotică și ineficientă a creierului. Seara, creierul nu mai reușește să se relaxeze și să inducă organismului acea stare de somnolență de care copilul are nevoie pentru a adormi.
•    Folosirea dispozitivelor electronice prea aproape de ora de culcare. Lumina albastră emisă de dispozitivele electronice inhibă secreția de melatonină, hormonul care ne ajută să adormim. 
•    Rezolvarea temelor seara târziu. Creierul obosit lucrează mai lent și ineficient, ceea ce înseamnă că adolescentul va petrece mai mult timp decât de obicei pentru a-și face temele. Astfel, va întârzia și mai mult ora de culcare. 
•    Practicarea exercițiilor fizice prea aproape de ora de culcare. Acest obicei crește temperatura corpului și nivelul de cortizol, ceea ce întârzie ora de culcare. Copilul se va simți plin de energie și va adormi cu dificultate. Încurajează copilul să ducă o viață activă, însă explică-i că este indicat să-și facă exercițiile cu cel puțin 2-3 ore înainte de ora obișnuită de culcare.
•    Folosirea patului pentru mai multe activități. Patul trebuie folosit numai pentru dormit, deoarece în acest fel organismul se obișnuiește să intre în starea necesară pentru a adormi ori de câte ori copilul se va așeza în pat. Utilizarea tehnologiei și realizarea altor activități (mâncat, citit, privitul la televizor) din pat transmite creierului mesaje mixte și confuze. Recomandarea experților este să înveți copilul să practice toate aceste activități în alte camere și să meargă în dormitor numai atunci când este pregătit pentru somn. 
•    Consumul de stimulente după-amiaza târziu sau seara. Cofeina, băuturile energizante sau alcoolul au un impact semnificativ asupra calității somnului și nu sunt recomandate la o oră apropiată de ora de culcare. 

Factori biologici

Starea de somnolență resimțită la un moment poate fi mai puternică sau mai slabă și este determinată de mecanismul homeostatic (care reglează nevoia de somn) și de ritmul circadian. Mecanismul homeostatic se referă la perioada de timp care a trecut de când copilul a dormit ultima oară și valoarea datoriei de somn (somnul insuficient sau de proastă calitate în timpul uneia sau mai multor nopți).

Iată care sunt factorii biologici care perturbă somnului copilului si adolescentului:

•    Modificări ale ritmului circadian. Melatonina este secretată mai târziu în timpul pubertății decât la copii și adulți. Această întârziere resetează temporar ritmul circadian, fapt care explică de ce adolescenții preferă să meargă la culcare mai târziu și să se trezească târziu.
•    Tulburări de somn, precum sforăit, sindrom de apnee în somn, sindromul picioarelor neliniștite. Dacă observi că, deși doarme suficient, copilul sau adolescentul este irascibil, are un apetit scăzut și manifestă tulburări de concentrare și de memorie, este recomandat să consulți un medic pediatru specialist în somnologie.
•    Alte probleme de sănătate, cum ar fi: anxietate, alergii, infecții respiratorii, deviație de sept,etc
•    Medicamente. Anumite medicamente, precum decongestionantele nazale, steroizii și unele medicamente pentru hipertensiune arterială, astm sau depresie, pot afecta calitatea și durata somnului.
•    Mediul înconjurător. Factorii de mediu care au un impact negativ asupra somnului sunt: căldura, lumina, zgomotul, calitatea aerului.

Factori psihologici: stresul și anxietatea

De multe ori, părinții nu reușesc să-și dea seama când copiii lor sunt stresați. Asta în ciuda faptului că o cincime dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani susțin că au adesea stări de neliniște, informează experții americani de la National Sleep Foundation. 

Stresul cronic poate duce la o serie de probleme, atât psihologice, cât și fizice, iar impactul asupra calității somnului este un efect secundar frecvent. Copiii pot adormi cu dificultate sau trebuie să depună un efort foarte mare pentru a sta treji în timpul zilei, pot avea coșmaruri și le pot cere părinților să doarmă în pat cu ei sau pot evita să meargă la culcare. 

Din fericire, atât anxietatea, cât și problemele legate de somn pot fi rezolvate, iar părinții joacă un rol esențial în a-și ajuta copiii să gestioneze și să reducă nivelul de stres. De exemplu, discută deschis cu copilul, astfel încât să te asiguri că acesta știe că poate apela la tine atunci când este îngrijorat. De asemenea, observă atent comportamentul copilului, pentru a depista eventualele semne ale anxietății. 

Semne și simptome care arată că un copil este stresat:

•    Scăderea apetitului
•    Dureri de cap
•    Enurezis nocturn sau udarea patului în timpul nopții
•    Diaree sau dureri abdominale
•    Incapacitatea de a se relaxa
•    Agresivitate sau încăpățânare
•    Incapacitatea de a-și controla emoțiile
•    Refuzul de a participa la activități de familie sau care țin de școală

Poți reduce sau înlătura stresul copilului prin implementarea unor activități de grup de relaxare, în familie, cum ar fi practicarea a diverse jocuri sau plimbări în aer liber. Dacă observi că stările de neliniște continuă, iar copilul nu reușește să se odihnească suficient, este recomandat să apelezi la un medic pediatru sau un psiholog.

 Sursa: reginamaria.ro