Odoraș.

Odoraș.

Eubiotic

Medicul pediatru Dorina Agachi explică ce trebuie să facem când copilul are febră

Medicul pediatru Dorina Agachi explică ce trebuie să facem când copilul are febră

Ce este febra? Cifra termică a corpului care depășește 38 de grade Celsius. Cel mai important - febra NU e BOALĂ ci un simptom care trebuie abordat ca atare. Important - e o reacție de apărare a organismului – deci E O REACȚIE FIZIOLOGICĂ (BUNĂ). Explicația este oferită de medicul Dorina Agachi care ne spune mai multe informații utile despre febră.

Astfel:

• Considerăm febra mică până în 38,5 grade C
• moderată până în 40 de grade
• febra înaltă = hipertermie la peste 40 de grade Celsius.

Așadar ce facem dacă ni se pare că al nostru copil are febră?

1. VERIFICĂM ce temperatură are.
2. În funcție de starea clinică a copilului. Dacă tremură, deci frisonează, nu va fi dezbrăcat, ba dimpotrivă, va fi încălzit (pătură, sticle cu apa caldă, brațe etc.). Dacă nu frisonează, se vor îndepărta hainele și se încep împachetările hipotermizante. Pe scurt: cearșaf umezit în apă NU rece ci călduță, care se schimbă de mai multe ori atunci când se încălzește. Cearșaful se înfășoară în jurul trunchiului, cu mâinile libere (nu face nimeni „aprindere la plămâni” în acest mod). Nu sunt necesare soluții de genul oțet sau spirt (nu aduc beneficii, ci pot doar să ducă la intoxicației acută cu alcool din cauza absorbției extrem de rapide a spirtului/oțetului transcutanat, reacții alergice locale ș.a.).
Metoda „cearșafului” are la bază un principiu al fizicii: cedarea căldurii de la un corp mai cald (copilul febril) la un corp mai rece (cearșaful umed) fiind suficient. Prin împachetări repetate se obține scăderea eficientă a temperaturii.

Același efect benefic îl au băile călduțe - ar trebui să se înceapă cu o temperatură cu doar 2 grade mai scăzută decât temperatura corpului, minima fiind 36 de grade. Mai greu de efectuat la sugarul agitat, împachetările rămân pentru mine personal, de recomandat ca primă intenție.

3. Administrarea antitermicelor. Antitermicele cel mai uzual întâlnite sunt: acetaminofenul –paracetamol și ibuprofen (este permisă administrarea lor doar după vârsta de 3 luni)
Paracetamol 10-15 mg/kg corp 4-6 ori în zi la 4-6 ore
Ibuprofen 5-10 mg/kg corp 3-4 ori în zi la 6-8 ore

!!!!!Cea mai frecventă greșeală a părinților pare a fi SUBDOZAREA antitermicelor, din dorința de a nu administra medicamente, care sunt de la început considerate toxice în general pentru copii. Este importantă doza CORECTĂ (calculată strict după greutatea copilului și nicidecum după vârstă… copiii de aceeași vârstă pot cântări diferit, deci și dozele vor diferenția) pentru a obține un efect, altfel febra nu scade și apar și interpretările greșite din partea medicului, atunci când este realizată anamneza/ istoricul bolii.

O modalitate de abordare urmează unei febre controlabile și cu totul alta uneia care nu răspunde la antitermice.
– daca la jumătate de oră după administrarea unui antitermic febra nu a scăzut, se mai așteaptă. În mod normal, după o oră începe să scadă temperatura, în acest interval se pot continua împachetările hipotermizante.
– dacă la 2 ore după administrarea unuia dintre cele 2 produse febra crește și nu scade poate fi administrat celălalt preparat, dacă situația o va permite se va administra mai rar, cât de rar posibil.
Nu se administrează niciodată medicamente cu scop profilactic gen: să nu facă convulsii sau să nu-l scăpați la 40, categoric incorect. Cu sau fără administrare copilul dacă are de făcut va face convulsii și febra se va ridica până la acel barem cât îi va permite centrul de termoreglare al copilului.

Este extrem de important ca înainte să se cheme ambulanța sau să se plece către camera de gardă la urgențe să se încerce scăderea temperaturii.

Primele acțiuni:
• DEZBRĂCAREA COPILULUI
• Asigurarea temperaturii de 18-20 de grade în locuință
• Hidratarea acestuia
NU se va folosi niciodată aspirină la copilul sub 12 ani, existând pericolul de sindrom Reye.
Metamizolul (Analgina) și Difenhidramina (dimidrol) au fost scoase din uzul pediatric în majoritatea țărilor Europei (pericolul cel mare îl reprezintă agranulocitoza - o afectare a măduvei).

Cheia succesului în aceste situații este SĂ VĂ PĂSTRAȚI CALMUL și să ACȚIONAȚI CORECT!

NOTĂ: sfaturile primite nu înlocuiesc NICIODATĂ consultul copilului de către medic, examenul clinic rămânând primordial în stabilirea unui diagnostic etiologic.

Share:

Articole recomandate