Fierul, unul dintre cele mai importante microelemente, nu este produs de organismul uman, ci este obținut exclusiv din alimentație. Oricine se poate confrunta cu lipsa de fier, însă anemia feriprivă (AF) este adesea considerată o afecțiune predominant feminină. Acest lucru se explică prin menstruație, care duce la pierderi de fier, precum și prin anumite erori alimentare.
Să vedem de ce femeile suferă mai des de deficit de fier, cum se manifestă acesta și ce este de făcut în astfel de situații.
De ce femeile se confruntă cu deficit de fier
Principalul motiv pentru care femeile se află în grupa de risc pentru anemia feriprivă este menstruația. Dacă aceasta este abundentă și prelungită, este însoțită de pierderi semnificative de sânge. Printre alte cauze, specifice femeilor, specialiștii menționează:
- perioada de sarcină și alăptare, când necesarul de fier al organismului crește considerabil;
- nașterea, însoțită de pierderi mari de sânge;
- urmarea excesivă a dietelor și vegetarianismul.
Statistic, aproape 30% dintre femeile aflate la vârsta fertilă prezintă un deficit latent de fier, iar la 10% este diagnosticată anemia feriprivă. Principalele cauze ale deficitului de fier la femei (în afara sarcinii) sunt menstruațiile patologice și sângerările uterine.
Cauze generale ale deficitului de fier și ale anemiei feriprive
Printre principalele cauze care determină lipsa de fier în organism (la femei, bărbați, copii și adolescenți) se numără:
- erorile alimentare (consum predominant de lactate și produse făinoase, deficit de carne roșie și proteine animale, subnutriție, post alimentar, vegetarianism, formule necorespunzătoare pentru sugari, anorexie);
Anorexia reprezintă dorința persistentă de scădere în greutate prin restricționarea deliberată și prelungită a alimentației, determinată de teama de obezitate și creștere ponderală.
- necesar crescut de fier în timpul sarcinii și alăptării, în perioada de creștere și pubertate, în cazul muncii fizice grele, al sportului intens, al infestațiilor parazitare intestinale;
- sângerări frecvente (menstruale, uterine, gastrointestinale, hemoroidale, renale, nazale sau gingivale);
- coagulopatii și boli ale sângelui asociate cu tulburări de coagulare.
Coagulopatia este o stare patologică a organismului cauzată de tulburări ale procesului de coagulare a sângelui.
- donarea de sânge fără respectarea intervalelor recomandate între donări;
- afecțiuni ale tractului gastrointestinal care afectează ionizarea și absorbția fierului (gastrită atrofică, hipovitaminoză C, enterită, intervenții chirurgicale de rezecție gastrică, eroziuni și ulcere, tumori, polipi, duodenită, boală celiacă).
Duodenita este o afecțiune inflamatorie a duodenului, care afectează cel mai frecvent doar mucoasa acestuia.
Boala celiacă este o afecțiune asociată intoleranței la gluten, care afectează funcționarea mucoasei intestinului subțire.
- tulburarea transportului fierului în sânge din cauza deficitului de transferină, în cazuri de ciroză, uremie, tuberculoză sau boli infecțioase.
Transferina este una dintre proteinele sangvine, având rolul principal de a lega fierul și de a-l transporta în organism. Este sintetizată în ficat.
Cum se manifestă deficitul de fier
Sindromul anemic
Manifestările sindromului anemic, asociat cu scăderea nivelului de hemoglobină din sânge, includ:
- slăbiciune, scăderea capacității de efort, oboseală rapidă;
- somnolență diurnă;
- dificultăți de adormire noaptea;
- amețeli și leșin;
- dureri de cap, țiuit în urechi, apariția „musculețelor” în câmpul vizual;
- dispnee și accelerarea pulsului;
- scăderea tensiunii arteriale;
- paloare sau cianoză a pielii și mucoaselor.
Sindromul sideropenic
Manifestările sindromului sideropenic, asociat cu deficitul de fier la nivel tisular, includ:
- uscăciunea, laxitatea și descuamarea pielii, apariția fisurilor;
- fragilitatea unghiilor, exfolierea lor, striații transversale, coilonychie;
Coilonychia reprezintă deformarea unghiilor, care capătă un aspect concav, asemănător unei linguri; unghia devine subțire și cu aspect nesănătos.
- stomatită angulară (zațuri: fisuri și ulcerații la colțurile gurii);
- fragilitatea, subțierea și căderea părului, apariția prematură a firelor albe;
- alterarea gustului și mirosului: dorința de a consuma substanțe necomestibile (cretă, pământ, cărbune etc.) sau de a inhala substanțe toxice (benzină, vopsea proaspătă, acetonă, gaze de eșapament);
- distrofii ale cavității bucale și tractului gastrointestinal: glosită (durere, furnicături sau arsură la nivelul limbii), gingivită (inflamația gingiilor), dezvoltarea parodontozei;
- slăbiciune musculară (până la incontinență urinară și dificultăți de înghițire a alimentelor și salivei);
- cloroză (paloare a pielii cu tentă verzuie) și simptomul sclerelor albăstrui (modificări distrofice ale corneei).
Ce este de făcut în caz de deficit de fier
Dacă apar oricare dintre simptomele menționate și devine clar că problema există, este necesar:
- să fie revizuit regimul alimentar, pentru susținerea organismului;
- să fie consultat un medic, pentru investigații, stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.
Deficitul de fier, atunci când nu este cauzat de o pierdere bruscă de sânge, nu apare „dintr-o dată”, ci se dezvoltă treptat. Din acest motiv, tratamentul corect, complet și eficient durează cel puțin 3–6 luni.
Din păcate, anemia feriprivă nu poate fi corectată doar prin alimentație, astfel că singura metodă eficientă de tratament rămâne administrarea, în cure, a preparatelor cu fier.
Tipul de preparat, doza, durata tratamentului și modul de administrare sunt stabilite exclusiv de medic. Automedicația poate provoca daune grave sănătății!
Ce trebuie să știi atunci când corectezi alimentația
1. Fierul se găsește în cantități mari în:
- carne (vită, miel);
- pește și fructe de mare;
- hrișcă;
- mere;
- semințe de susan;
- semințe de dovleac.
2. Absorbția fierului este favorizată de alimentele care conțin:
- cupru, zinc și cobalt (cacao, ficat, fructe de mare);
- vitamina C (citrice, mere, kiwi, roșii, căpșuni, fragi, conopidă);
- acid folic (urzică tânără, pătrunjel, caise uscate).
3. Pentru a acoperi necesarul zilnic de fier doar din alimentație, ar fi nevoie de aproximativ 10 kg de mere sau 700 g de hrișcă pe zi, lucru evident imposibil. În plus, prin preparare termică, conținutul de fier al alimentelor scade. De aceea, este recomandată administrarea suplimentelor și complexelor vitaminice care conțin fier.
4. Absorbția fierului este favorizată de mediul acid. De aceea, preparatele cu fier pot fi asociate cu vitamina C (administrate cu suc de portocale sau de mere).
5. Lactatele și pâinea integrală, bogate în calciu și magneziu, împiedică absorbția fierului. Astfel, hrișca cu lapte este gustoasă, dar ineficientă pentru refacerea rezervelor de fier. Între administrarea fierului și a calciului trebuie să existe un interval de cel puțin 3 ore. De asemenea, carnea consumată cu pâine reduce absorbția fierului din cauza magneziului din cereale.
6. Ceaiul și cafeaua, care conțin tanin și cofeină, inhibă absorbția fierului.
7. Ouăle, porumbul, soia, grâul, măcrișul, spanacul și afinele reduc absorbția fierului în sânge și țesuturi.
După cum se știe, orice boală este mai ușor de prevenit decât de tratat. Tratamentul anemiei feriprive durează între 3 și 6 luni. De aceea, profilaxia zilnică rămâne cea mai bună soluție pentru evitarea problemelor de sănătate.
