Durerea de cap după școală este o plângere frecventă cu care se confruntă mulți părinți. Cauzele pot fi diverse: de la oboseală excesivă și foame până la probleme de vedere sau stres. Este important să se identifice la timp factorul care provoacă starea de rău, pentru a nu trece cu vederea o afecțiune gravă.
Amploarea problemei
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 40% din populația planetei suferă de dureri de cap, ceea ce înseamnă circa 3,1 miliarde de persoane, conform datelor din 2021. Cercetările britanice confirmă amploarea problemei: potrivit Great Ormond Street Hospital, unul dintre principalele centre medicale pediatrice din cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie, până la 50% dintre copiii în vârstă de 7 ani și până la 80% dintre adolescenții de 15 ani au avut cel puțin o dată dureri de cap.
Înainte de pubertate, băieții și fetele se confruntă cu această problemă în aceeași măsură. După pubertate, însă, fetele au dureri de cap de aproximativ trei ori mai frecvent decât băieții.
Durerea de cap nu provoacă doar suferință, ci limitează și activitățile copilului: poate duce la absențe de la școală, renunțarea la sport și evitarea altor activități.
De ce îl doare capul pe copil după școală: 7 cauze principale
1. Suprasolicitarea vederii
Atunci când copilul lucrează mult timp în fața unui ecran sau citește din manuale, mușchiul ciliar al ochiului rămâne încordat. Acesta obosește, provocând o durere surdă la nivelul ochilor, în jurul orbitelor sau în zona frunții.
Un factor suplimentar este clipitul mai rar. În fața ecranului, o persoană clipește de două-trei ori mai rar, ceea ce poate duce la uscarea corneei, cunoscută drept sindromul ochiului uscat, însoțită de senzație de arsură și impresia că există nisip în ochi.
2. Suprasolicitarea fizică
Poziția incorectă la bancă sau în fața calculatorului — cu capul aplecat înainte și spatele încovoiat — suprasolicită mușchii gâtului, ai zonei umerilor și ai părții superioare a spatelui.
„Tensiunea din zona gâtului și a mușchilor suboccipitali se transmite în sus de-a lungul căilor nervoase, provocând o durere de cap de tip tensional, localizată la nivelul frunții și tâmplelor sau resimțită ca o presiune în spatele ochilor.”
3. Încăperea neaerisită
Concentrația ridicată de dioxid de carbon într-o încăpere închisă poate contribui la reducerea aportului de oxigen către creier. Ca răspuns, vasele de sânge cerebrale se dilată, ceea ce poate provoca o durere de cap cu caracter de presiune sau pulsatil.
4. Sărirea peste micul dejun
Absența îndelungată a alimentelor după somnul de noapte duce la scăderea nivelului de glucoză din sânge. Deoarece glucoza este principala sursă de energie a creierului, deficitul acesteia poate declanșa un răspuns de stres și constricția vaselor de sânge, favorizând apariția durerii.
5. Consumul insuficient de apă
Atunci când organismul nu primește suficiente lichide, volumul de sânge circulant scade, iar alimentarea țesuturilor cu oxigen se poate înrăutăți. Deshidratarea este unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori atât ai durerilor de cap de tip tensional, cât și ai migrenei.
6. Drumul lung spre casă
Drumul spre casă după o zi de școală combină oboseala fizică, solicitarea statică a regiunii cervicale, zgomotul din transport, lumina puternică și stresul. Toate acestea pot duce la suprasolicitarea mușchilor scalpului și ai gâtului.
7. Stresul ascuns
Durerile pot fi provocate de anxietate ascunsă sau de dificultățile de adaptare la colectivul școlar.
„În medicină, acest fenomen se numește somatizare. Sistemul nervos este suprasolicitat, iar organismul reacționează prin creșterea persistentă a tonusului muscular și eliberarea hormonilor de stres. Aceste reacții pot provoca direct senzații dureroase: dureri de cap de tip tensional, spasme musculare la nivelul gâtului și spatelui, precum și dureri abdominale.”
Ce putem face: prevenție și măsuri de ajutor atunci când apare durerea
Recomandările pentru prevenirea durerilor de cap la copii sunt reunite sub acronimul SMART, format din termenii englezești Sleep, Meals, Activity, Relaxation și Triggers:
- Sleep (somn): copiii ar trebui să doarmă între 8 și 10 ore pe zi și să închidă ecranele cu o oră înainte de culcare.
- Meals (alimentație): mesele nu trebuie să fie sărite, iar alimentația trebuie să respecte un program regulat.
- Activity (activitate): exercițiile fizice practicate regulat pot reduce frecvența și intensitatea episoadelor de durere.
- Relaxation (relaxare): tehnicile de relaxare, biofeedbackul și terapia cognitiv-comportamentală pot fi utile.
- Triggers (factori declanșatori): identificarea și controlul factorilor care provoacă durerea.
Dacă durerea de cap a apărut deja, Tatyana Zubova recomandă următoarele măsuri practice:
- Regula „20–20–20”: la fiecare 20 de minute, priviți timp de cel puțin 20 de secunde un obiect aflat la o distanță de 20 de picioare, adică aproximativ 6 metri. Acest exercițiu ajută la relaxarea mușchiului ciliar al ochiului.
- Organizarea spațiului de lucru: ecranul trebuie să se afle la o distanță de 50–70 cm de ochi, iar marginea superioară a acestuia trebuie să fie la nivelul ochilor sau puțin mai jos.
- Exerciții pentru gât: efectuați în fiecare oră înclinări și rotiri ușoare ale capului.
- Umezirea ochilor: pot fi utilizate picături oftalmice fără prescripție medicală, de tip „lacrimi artificiale”, fără conservanți.
- Aerisirea sălii de clasă: încăperea în care învață copilul trebuie aerisită regulat.
Când trebuie să consultați medicul
Primul pas este o consultație față în față la pediatru sau neurolog. Medicul va efectua un examen clinic de bază și va stabili dacă există semne de alarmă obiective care necesită investigații amănunțite.
Setul de bază de analize pentru durerile de cap frecvente
Analize de sânge
1. Hemoleucograma completă, cu formulă leucocitară și VSH, pentru identificarea unor procese inflamatorii ascunse, a infecțiilor și a anemiei.
2. Analize biochimice de sânge:
- glucoza — pentru evaluarea metabolismului glucidic și excluderea diabetului zaharat;
- creatinina și ureea — pentru evaluarea funcției renale;
- ALT, AST și bilirubina totală — pentru evaluarea stării ficatului și a căilor biliare;
- colesterolul total, de preferat împreună cu profilul lipidic (LDL, HDL și trigliceride) — pentru evaluarea riscurilor cardiovasculare.
Analiza urinei
Analiza generală a urinei este utilizată pentru evaluarea inițială a afecțiunilor rinichilor și ale căilor urinare, precum și pentru identificarea unor indicii ascunse de diabet, cum ar fi glucoza și corpii cetonici în urină.
RMN cerebral
Rezonanța magnetică a creierului este recomandată dacă natura durerii se schimbă brusc, dacă aceasta se intensifică la tuse sau este însoțită de slăbiciune la nivelul membrelor, tulburări de vedere ori amorțeală facială.
Dacă este vorba despre o durere de cap tipică, de tip tensional, apărută pe fond de stres, RMN-ul poate fi o investigație adecvată, dar nu va rezolva problema durerii în sine.
Ecografia vaselor de sânge de la nivelul capului și gâtului
Această investigație poate fi utilă atunci când există suspiciuni de afecțiuni vasculare, ateroscleroză sistemică sau când durerile sunt însoțite de un zgomot pulsatil în urechi și amețeli.
Electroencefalograma (EEG)
EEG-ul este necesar atunci când există suspiciuni de epilepsie, episoade de leșin sau pierderi ale stării de conștiență. Pentru diagnosticarea durerilor de cap obișnuite sau a celor asociate stresului, această investigație nu oferă informații relevante.
Recomandări pentru părinți
- Țineți un jurnal al durerilor. Notați ora apariției, caracterul durerii — apăsătoare sau pulsatilă — și legătura cu efortul ori conflictele. Este recomandat să consemnați data și ora, durata, simptomele, factorii care au ameliorat sau intensificat durerea și orice evenimente neobișnuite din ziua respectivă, precum sărirea peste o masă, stresul sau lipsa somnului.
- Consultați un neurolog. Acesta va exclude cauzele organice și, dacă se confirmă caracterul psihosomatic al durerii, poate prescrie medicamente ușoare împotriva anxietății sau miorelaxante.
- Luați în considerare psihoterapia. Dacă durerile sunt asociate dificultăților de adaptare la școală, ședințele cu un psiholog pot contribui la reducerea stresului ascuns, după care manifestările fizice se pot diminua, de regulă.
Medicamente utilizate pentru durerile de cap la copii
Potrivit Tatianei Zubova, în cazul unei dureri de cap, copilului i se pot administra următoarele medicamente:
Ibuprofen
De exemplu, Nurofen pentru copii sau ibuprofen sub formă de suspensie.
Dozaj: medicamentul trebuie administrat strict conform instrucțiunilor producătorului sau recomandărilor medicului curant.
Forme de prezentare: pentru copiii mici se utilizează suspensia lichidă. Comprimatele pot fi administrate copiilor mai mari, cu condiția ca aceștia să fi atins o anumită greutate corporală.
Paracetamol
De exemplu, Efferalgan, Panadol sau paracetamol pentru copii.
Dozaj: cantitatea administrată se stabilește individual, ținând cont de greutatea copilului și de concentrația substanței active din medicament.
Forme de prezentare: pentru nou-născuți și sugari sunt disponibile supozitoare rectale sau sirop, iar pentru copiii mai mari — comprimate.
Medicamente care nu trebuie administrate copiilor
- Aspirina (acid acetilsalicilic). Este strict contraindicată copiilor din cauza riscului de apariție a sindromului Reye, o afecțiune rară, dar potențial fatală, care provoacă leziuni grave ale ficatului și creierului.
- Analginul (metamizol sodic). Este interzis în practica pediatrică în multe țări din cauza riscului de afectare a formării celulelor sanguine, inclusiv agranulocitoză, și de șoc anafilactic.
- Nimesulida (Nise, Nimesil). Este contraindicată copiilor mici din cauza toxicității ridicate pentru ficat.
- Medicamentele combinate destinate adulților, precum Citramon, Pentalgin și altele.
Durerea de cap după școală este un fenomen frecvent la copii și, în majoritatea cazurilor, este asociată unor factori care pot fi controlați: suprasolicitarea ochilor și a mușchilor, aerul insuficient de proaspăt, sărirea peste mese, consumul insuficient de apă, oboseala excesivă și stresul.
În absența semnelor de alarmă, evaluarea ar trebui să înceapă cu o anamneză detaliată, un examen clinic și ținerea unui jurnal al durerilor. Un program regulat de somn și alimentație, activitatea fizică, controlul factorilor declanșatori și organizarea corectă a spațiului de lucru pot reduce semnificativ frecvența episoadelor.
Dacă durerea devine frecventă, își schimbă caracterul sau este însoțită de simptome îngrijorătoare, este necesară o consultație neurologică la timp.
