Vara, bronzul și nuanța „sănătoasă” a pielii rămân, pentru mulți, simboluri ale relaxării și ale unei stări bune de sănătate. Cei care preferă să se bronzeze subestimează adesea faptul că radiațiile ultraviolete nu doar accelerează îmbătrânirea pielii, ci pot crește și riscul de melanom — unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer.
De ce este melanomul unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer?
Melanomul pătrunde devreme în profunzimea pielii, ajunge la vasele limfatice și sangvine și își răspândește celulele în întregul organism. Cu alte cuvinte, este capabil să metastazeze chiar și atunci când tumora de la nivelul pielii mai pare încă inofensivă.
Statisticile confirmă acest lucru: la nivel mondial, melanomul se situează pe locul 17 ca frecvență între tipurile de cancer, cu aproximativ 330.000 de cazuri noi în 2022. În schimb, în privința mortalității, este considerabil mai periculos: deși incidența sa este de peste trei ori mai mică decât a cancerului de piele non-melanom, produce un număr comparabil de decese — aproximativ 60.000, în același an. Cu alte cuvinte, melanomul apare mai rar decât cancerul de piele „obișnuit”, dar ucide disproporționat de des, raportat la fiecare caz în parte.
Cum apare tumora?
O singură arsură solară nu „declanșează”, prin ea însăși, melanomul — nu este un factor unic care se activează și gata. Însă fiecare arsură serioasă, în special cea însoțită de bășici, lasă o urmă în ADN-ul celulelor pielii, iar aceste deteriorări se acumulează de-a lungul anilor.
Episoadele repetate de arsuri puternice sunt asociate cu o creștere semnificativă a probabilității de îmbolnăvire, deoarece radiațiile ultraviolete provoacă deteriorarea ADN-ului celulelor pielii și pot declanșa modificări periculoase. Așadar, este mai corect să nu ne gândim la „acea arsură anume”, ci mai degrabă la suma lor. O arsură din copilărie, în sud, apoi o „frigere” în Turcia, urmată de încă două-trei episoade la țară — toate acestea se adună, iar pielea poate prezenta, la un moment dat, nota de plată.
Cui i se dezvoltă mai frecvent melanomul?
Melanomul este unul dintre cele mai „tinere” tipuri de cancer. La persoanele sub 40 de ani, reprezintă peste 11% din toate diagnosticele oncologice și se situează pe locul al doilea ca frecvență, după cancerul de sân. La femeile tinere, incidența este chiar mai mare decât la bărbații tineri, iar acest lucru este atribuit, în mare parte, folosirii solarelor și modei bronzului.
O parte dintre factorii de risc nu pot fi modificați: pielea deschisă la culoare, care se arde ușor, părul roșcat sau blond, ochii albaștri sau verzi, un număr mare de pistrui, alunițe neobișnuite sau atipice, cazuri de melanom la rudele apropiate, un sistem imunitar slăbit, vârsta. Dacă în familie au existat deja cazuri de melanom, acesta este un motiv întemeiat pentru a fi urmărit periodic de un medic dermatolog.
Printre factorii care pot fi controlați se numără arsurile solare frecvente, frecventarea solarului și neglijarea protecției pielii la soare.
Cum putem observa modificările periculoase?
Prima regulă este simplă: periculos este ceea ce se schimbă. O aluniță sănătoasă rămâne stabilă ani de zile — nu crește, nu își schimbă culoarea sau forma. De îndată ce o aluniță începe să „trăiască propria viață”, este un motiv pentru a o arăta unui medic.
Al doilea reper, pe care îl prefer chiar mai mult decât regulile clasice, este metoda „rățuștei urâte”. Ideea este că alunițele aceleiași persoane seamănă, de obicei, între ele, ca niște rude. Dacă printre acestea există una care iese clar în evidență, care pare „străină” de restul, tocmai aceasta se dovedește cel mai adesea a fi problematică. Această metodă are avantajul că nu necesită riglă sau memorarea unor litere: pur și simplu cauți pe corp „cioara albă”.
Pentru a nu rata o aluniță potențial periculoasă, examinați-vă pielea o dată pe lună, la o lumină bună. Folosiți regula ABCDE:
- A — asimetrie: o jumătate a alunei nu corespunde cu cealaltă.
- B — margine: contur neregulat, difuz sau zimțat.
- C — culoare: mai multe nuanțe într-o singură pată — maro, negru, roșu, alb.
- D — diametru: mai mare de aproximativ 6 mm sau creștere rapidă.
- E — evoluție: orice modificare într-un interval scurt de timp.
Această metodă are un punct slab: nu detectează melanoamele mai mici de 6 mm și formele lipsite de pigment, incolore. Cele cinci litere sunt necesare pentru a ajunge la timp la medic, nu pentru a vă stabili singuri un diagnostic în fața oglinzii. Este mai indicat ca metoda să fie aplicată împreună cu principiul „rățuștei urâte”.
Are sens să evităm complet expunerea la soare?
Nu, și sunt împotriva extremelor. A sta închis în casă tot timpul este o idee proastă, din mai multe motive. În primul rând, este afectată sinteza vitaminei D. În al doilea rând, expunerea moderată la soare este benefică pentru starea de spirit și pentru somn.
Obiectivul nu este să evităm soarele, ci să nu ne ardem. Diferența este esențială. O plimbare liniștită dimineața sau spre seară este perfect normală. A sta la ora prânzului, în luna iulie, pe plajă, fără umbră, fără cremă cu SPF și fără îmbrăcăminte de protecție — acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Este important să reținem un lucru simplu: soarele este permis, arsurile nu. Umbra, o pălărie, haine cu mâneci, cremă cu SPF pe zonele expuse, în orele de vârf ale radiației solare.
Poate fi identificat melanomul doar după aspect?
Niciun medic dermatolog, oricât de experimentat ar fi, nu poate pune un diagnostic final doar cu ochiul liber sau chiar cu dermatoscopul. Examinarea vizuală și dermatoscopia oferă o probabilitate, o suspiciune, un motiv de a acționa. Diagnosticul final este stabilit prin examenul histologic — analiza țesutului excizat, la microscop. Fiți precauți cu aplicațiile și serviciile care promit identificarea melanomului dintr-o fotografie. Orice specialist responsabil, în cazul unei suspiciuni reale, va trimite formațiunea pentru investigații — ghicitul nu are ce căuta aici.
Când este momentul să mergem la medic?
Programați-vă la un medic dermatolog dacă o aluniță sau o pată de pe piele:
- a apărut recent și crește rapid;
- și-a schimbat forma, culoarea sau dimensiunea;
- sângerează, mâncă sau se acoperă cu crustă;
- arată diferit față de celelalte alunițe.
Sângerarea și mâncărimea nu înseamnă automat melanom. O aluniță poate fi iritată de o curea sau de un breteluță de sutien și poate reacționa astfel. Nimeni nu poate diferenția, doar cu ochiul liber, o iritație inofensivă de debutul unei boli. Regula este una singură: o aluniță care a sângerat sau a început să dea mâncărimi de la sine reprezintă un motiv pentru a merge la medic în zilele următoare, nu peste jumătate de an.
Ce sfaturi oferiți pentru prevenirea melanomului?
Nu vă ardeți și cunoașteți-vă propria piele. Acestea sunt cele două acțiuni care oferă cea mai mare parte a protecției. A nu vă arde înseamnă a sta la umbră, a purta haine cu mâneci, o pălărie și cremă de protecție în orele active ale zilei, și a evita complet solarul. Având în vedere că majoritatea melanoamelor din lume sunt legate de radiațiile ultraviolete, aceasta înseamnă, practic, să acționați asupra principalei cauze a bolii. A vă cunoaște pielea înseamnă să vă examinați calm, o dată pe lună, întregul corp, inclusiv spatele și tălpile, și să memorați cum arată alunițele voastre. Astfel, veți observa singuri „rățușca urâtă”. Celor cu pielea deschisă, cu multe alunițe sau cu antecedente familiale de melanom, li se recomandă încă un pas: un consult anual la medicul dermatolog, cu dermatoscopie.
Cum se tratează melanomul?
Astăzi, una dintre principalele metode de tratament al melanomului este imunoterapia. Melanomul are capacitatea de a se „ascunde” de sistemul imunitar, prezentându-se acestuia ca fiind inofensiv. Imunoterapia — așa-numiții inhibitori ai punctelor de control imunitar — elimină această „frână” a sistemului imunitar, iar organismul începe să recunoască și să distrugă singur celulele tumorale.
Acest tratament nu funcționează la toți pacienții, iar acesta este unul dintre subiectele care trebuie discutate deschis cu aceștia. Combinația a două medicamente imunoterapeutice oferă o rată de supraviețuire la cinci ani puțin peste 50%, în cazul bolii metastatice. Prețul plătit pentru acest lucru este riscul unor efecte secundare imunitare severe, deoarece, practic, „eliberăm” sistemul imunitar, iar acesta poate afecta uneori organe sănătoase. Din acest motiv, tratamentul este administrat în centre specializate, unde astfel de reacții pot fi recunoscute și controlate la timp. Strategia de tratament depinde de mai mulți factori, iar o rețetă universală nu există.
Primul factor este stadiul bolii. În cazul melanomului incipient, tratamentul de bază este chirurgical, iar de multe ori acesta este suficient. În formele avansate, se adaugă terapia medicamentoasă.
Al doilea factor este profilul molecular al tumorii. Specialiștii verifică prezența unei mutații la nivelul genei BRAF, aceasta fiind identificată la aproximativ jumătate dintre pacienți. În cazul prezenței mutației, este disponibilă terapia țintită, cu medicamente care acționează precis asupra acestei defecțiuni genetice. Aceasta are o particularitate: acționează adesea mai rapid decât imunoterapia, efectul apărând mai devreme, însă imunoterapia oferă, de cele mai multe ori, un răspuns mai durabil și mai stabil. De aici rezultă alegerea clinică permanentă, privind ce tratament trebuie administrat mai întâi.
Al treilea factor este starea generală a pacientului, bolile asociate și toleranța la tratament. Pentru un pacient cu o stare generală precară, combinația de medicamente imunoterapeutice, cu toxicitatea aferentă, s-ar putea să nu fie potrivită, fiind necesară o altă strategie de tratament.
Cât de des se întâmplă ca o persoană să vină doar pentru verificarea unei alunițe și să descopere un melanom?
Astfel de situații reprezintă o realitate pentru orice medic dermatolog sau oncolog, și tocmai ele explică cel mai bine de ce sunt necesare controalele periodice. Un scenariu clasic: o persoană vine dintr-un cu totul alt motiv, de exemplu, pentru a îndepărta o aluniță deranjantă, aflată sub curea, sau pentru a arăta ceva care nu îi provoacă nicio îngrijorare, iar atenția medicului este atrasă de cu totul altceva — o pată discretă, la care pacientul însuși nici măcar nu se uitase. Iar aceasta se dovedește a fi un melanom incipient. Persoana pleacă nu cu o problemă cosmetică, ci cu o boală depistată la timp, care, în acest stadiu, este vindecabilă aproape sigur.
Esențialul despre melanom
Este o tumoră periculoasă a pielii, dar nu apare într-o singură zi. Cel mai adesea, boala se dezvoltă din cauza deteriorării acumulate a celulelor pielii, iar unul dintre principalii factori de risc este radiația ultravioletă: soarele și solarul. Cel mai important lucru pe care îl putem face pentru prevenție este să evităm arsurile solare și să urmărim în mod regulat modificările pielii.
O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor cu un număr mare de alunițe, cu pielea deschisă la culoare, predispuse la arsuri solare, cu antecedente familiale de melanom și celor care se expun frecvent la soare intens. Verificarea pielii este utilă pentru toată lumea: melanomul poate apărea chiar și acolo unde, anterior, nu existau probleme vizibile.
