Medicamentele pentru controlul greutății au fost considerate un progres major în medicină. Totuși, injecțiile pentru slăbit au și o parte riscantă. Organizația Mondială a Sănătății consideră obezitatea o problemă globală: în ultimele trei decenii numărul persoanelor supraponderale s-a dublat, iar unul din opt oameni suferă deja de obezitate. Prognozele arată că cifra va continua să crească.
Depozitele de grăsime afectează întregul organism și favorizează boli grave: hipertensiune arterială, boală coronariană, diabet de tip 2 și chiar unele tipuri de cancer. De aceea, combaterea obezității este o prioritate pentru comunitatea medicală.
Rolul schimbării stilului de viață
Recomandarea de bază pentru pacienți rămâne modificarea stilului de viață. O dietă echilibrată și activitatea fizică asigură deficitul caloric necesar pentru scădere în greutate. Însă, atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente, medicii pot prescrie agoniști ai receptorilor peptidei-1 asemănătoare glucagonului (GLP-1).
„Acești compuși imită acțiunea hormonului intestinal GLP-1, secretat de celulele mucoasei intestinului subțire ca răspuns la alimentație. Hormonul transmite corpului semnalul că a primit hrană și trebuie să se oprească.”
Cum acționează GLP-1
- stimulează secreția de insulină;
- inhibă secreția de glucagon (hormon care crește glicemia);
- încetinește golirea stomacului;
- accentuează senzația de sațietate.
„Astfel, GLP-1 ajută la menținerea glicemiei normale și la reducerea apetitului – mecanisme esențiale în diabetul de tip 2 și excesul ponderal.”
Ce este Ozempic
Unul dintre cei mai utilizați agoniști GLP-1 este semaglutidul, comercializat sub mai multe denumiri, cea mai cunoscută fiind Ozempic. În Rusia, produsul original nu este disponibil, dar există analogi cu aceeași substanță activă. De regulă, se administrează sub formă de injecții subcutanate, însă există și variante orale.
Alți agoniști GLP-1 sunt:
- liraglutid,
- dulaglutid,
- exenatid,
- lixisenatid.
Nu sunt echivalenți între ei, fiecare având indicații și contraindicații specifice. Alegerea trebuie făcută exclusiv de medic.
Tirzepatidul – o nouă generație
Tirzepatidul (Mounjaro, Zepbound) este un agonist dublu, care acționează atât pe receptorii GLP-1, cât și pe cei ai polipeptidului insulinotrop dependent de glucoză (GIP). Are un efect mai puternic asupra scăderii în greutate, dar și riscuri mai mari de reacții adverse. FDA l-a aprobat doar ca metodă suplimentară de tratament pentru diabetul de tip 2 și controlul greutății la adulți cu obezitate sau suprapondere și cel puțin o boală asociată.
Indicații și contraindicații
Conform ghidurilor Asociației Americane de Diabet și Asociației Europene pentru Studiul Diabetului, agoniștii GLP-1 sunt indicați în două situații:
- diabet zaharat de tip 2 – pentru reducerea hemoglobinei glicate și a riscurilor cardiovasculare;
- IMC ≥27 (suprapondere) sau IMC ≥30 (obezitate), dar numai dacă există boli asociate.
„La pacienții cu obezitate, chiar și fără diabet, aceste medicamente se prescriu doar dacă există afecțiuni asociate, precum hipertensiune, prediabet sau apnee obstructivă de somn.”
De ce nu sunt recomandate la persoane cu IMC normal
- Scăderea în greutate se face mai ales pe seama masei musculare, nu a grăsimii.
- Reacțiile adverse sunt mai frecvente și mai intense: greață, vărsături, constipație, deficit de nutrienți, pierderea apetitului.
- Efectul se menține doar pe durata tratamentului. După întrerupere, kilogramele revin dacă nu se schimbă stilul de viață.
„A folosi medicamentul doar pentru a pierde rapid câteva kilograme este nerezonabil și potențial periculos.”
Eficiența Ozempic
Studiile clinice SUSTAIN 1–7 au arătat că semaglutidul:
- a redus hemoglobina glicată cu 1,1–1,4% la pacienții cu diabet de tip 2;
- a scăzut greutatea corporală cu 3,6–4,9 kg;
- a redus riscul de evenimente cardiovasculare cu 26%.
Reacții adverse
Cel mai frecvent apar tulburări digestive: greață, vărsături, diaree sau constipație. Mai rar: pancreatită, afectare renală prin deshidratare, golire gastrică întârziată, reacții alergice. Pot apărea și reacții locale la locul injecției (roșeață, prurit, umflare ușoară). În cazuri rare, există suspiciuni privind efecte asupra tiroidei, observate la animale. Din acest motiv, medicamentele sunt contraindicate la pacienți cu antecedente de cancer medular tiroidian sau sindrom MEN-2.
Nu se recomandă utilizarea lor în sarcină, alăptare sau în boli severe ale stomacului, intestinului și pancreasului. În general, sunt considerate eficiente și sigure dacă sunt prescrise corect și monitorizate de medic.
Agoniștii GLP-1, precum semaglutidul (Ozempic), imită hormonii intestinali și ajută la controlul glicemiei și al greutății. Totuși, sunt indicați doar în diabetul de tip 2 și obezitate, nu pentru scăderi rapide de câteva kilograme la persoane cu IMC normal. Eficiența lor este dovedită, dar riscurile și efectele secundare impun utilizarea exclusiv sub supraveghere medicală.
Ozempic și alți agoniști GLP-1 reprezintă o inovație importantă în tratamentul diabetului de tip 2 și al obezității. Ei acționează prin imitarea hormonilor intestinali, reducând apetitul și îmbunătățind controlul glicemiei. Totuși, aceste medicamente nu sunt soluții universale pentru slăbit și nu trebuie utilizate de persoane cu IMC normal doar pentru a pierde câteva kilograme.
Specialiștii subliniază că schimbarea stilului de viață rămâne fundamentul oricărei strategii de scădere în greutate: alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și somn adecvat. Medicamentele pot fi un sprijin valoros doar atunci când există indicații medicale clare și riscurile sunt atent evaluate de medic.
În concluzie, Ozempic poate fi de ajutor în controlul diabetului și al obezității, dar poate fi dăunător dacă este folosit nejustificat, fără supraveghere medicală sau ca metodă rapidă de slăbire. Siguranța și eficiența sa depind de respectarea indicațiilor și de integrarea într-un plan complex de îngrijire a sănătății.
