Mulți consideră înghețata doar o sursă de calorii goale. Totuși, consumată cu moderație, poate aduce beneficii surprinzătoare pentru sănătate. Află cum influențează creierul, starea de spirit și chiar sistemul imunitar.
Surse rapide de calciu și energie
Baza clasică a înghețatei o reprezintă produsele lactate — lapte, frișcă, grăsimi lactate și zahăr. Datorită acestor ingrediente, ea conține:
- calciu, esențial pentru sănătatea oaselor;
- vitamine din grupa B;
- vitamine liposolubile, dacă sunt prezente grăsimi lactate de calitate.
Înghețata oferă o senzație rapidă de sațietate datorită combinației de zahăr (carbohidrați rapizi) și grăsimi, dar efectul este de scurtă durată.
„Înghețata conține microelemente benefice, dar nu trebuie să devină principala sursă de calciu. Rămâne un desert, nu un aliment esențial în dietă”, avertizează specialiștii.
Aliat pentru buna dispoziție
Înghețata conține tirozină — o aminoacidă care stă la baza sintezei dopaminei și noradrenalinei, substanțe ce stimulează plăcerea și concentrarea. Astfel, unii oameni se simt mai energici și mai bine dispuși după ce consumă înghețată.
Un studiu realizat de Centrul de Psihologie Pozitivă Aplicată a arătat că persoanele care consumă înghețată în timp ce își notează motivele de recunoștință experimentează emoții pozitive mai intense decât cei care fac același exercițiu fără desert.
Într-un alt experiment, cercetătorii au observat cu ajutorul RMN-ului că înghețata stimulează intens centrii plăcerii din creier.
„Înghețata oferă plăcere și emoții pozitive — o funcție esențială a alimentelor, în special în zilele caniculare”, spune un nutriționist.
Totuși, consumul frecvent reduce sensibilitatea la dopamină, iar senzația de plăcere devine mai puțin intensă — similară cu formarea unei toleranțe.
Poate calma durerile în gât
Deși are o reputație proastă în rândul celor care suferă de răceli, înghețata nu provoacă infecții. Răcirea locală poate scădea imunitatea temporar dacă bacteriile sau virusurile sunt deja prezente, dar produsul în sine nu este vinovat de îmbolnăvire.
Din contră, alimentele reci pot calma durerea în gât prin acțiunea lor anestezică asupra terminațiilor nervoase. De aceea, unele clinici recomandă consumul de înghețată sau gheață aromată pentru calmarea durerii în faringită sau după intervenții chirurgicale.
Un studiu din Arabia Saudită, realizat în 2020, a arătat că pacienții care au consumat înghețată după tonsilectomie au avut mai puține dureri.
Riscurile: zahăr și grăsimi în exces
Înghețata conține adesea cantități mari de zahăr și grăsimi saturate, ceea ce crește simultan glicemia și nivelul colesterolului „rău”.
Aceasta poate fi o problemă pentru persoanele supraponderale sau cu risc de diabet de tip 2. De aceea, cercetătorii dezvoltă „înghețată funcțională” — cu mai puțin zahăr și grăsime, dar îmbogățită cu nutrienți.
Un studiu din 2023 a arătat că înghețata proteică poate îmbunătăți densitatea osoasă la femeile aflate la menopauză. Însă, acest tip de produs nu este încă disponibil pe scară largă.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile și grăsimile saturate să nu depășească 10% din aportul caloric zilnic.
Câtă înghețată putem consuma?
Caloric, înghețata este mai „blândă” decât alte deserturi — între 200 și 350 kcal/100g. Un con clasic sau un baton de înghețată are 80-100g și poate fi integrat într-un regim echilibrat.
O astfel de porție conține în medie:
- ~20g de zahăr;
- ~10g de grăsimi;
Adică aproape jumătate din aportul zilnic recomandat. De aceea, este important să menținem echilibrul în dietă.
„Există și alternative: sorbeturi, înghețată proteică, înghețată fără zahăr. Acestea pot diversifica dieta, dar nu ar trebui să înlocuiască complet înghețata clasică”, recomandă specialiștii.
Înghețata poate fi o alegere sănătoasă — dacă este consumată cu moderație. Oferă calciu, vitamine, tirozină și un strop de bucurie în zilele călduroase. În plus, poate calma temporar durerile în gât. Totuși, din cauza conținutului ridicat de zahăr și grăsimi, este bine să nu abuzăm de ea, mai ales dacă avem probleme cu greutatea sau riscuri metabolice.
