Republica Moldova pune bazele primei Bănci de Lapte Uman din țară
Un proiect medical de anvergură prinde contur în Republica Moldova: prima Bancă de Lapte Uman a intrat în etapa de implementare. Noul serviciu va oferi lapte matern donat, procesat în condiții de siguranță, pentru nou-născuții prematuri și pentru alți sugari care au nevoie urgentă de această resursă. Instituția va funcționa sub umbrela Institutului Mamei și Copilului, cu scopul de a ridica standardele de îngrijire neonatală la nivel național.
Cum va funcționa noul serviciu medical
Practic, este vorba despre un serviciu specializat prin intermediul căruia laptele oferit de mame donatoare va parcurge un întreg proces — colectare, păstrare, procesare — înainte de a ajunge la bebelușii care au nevoie de el. Grupul-țintă principal îl reprezintă copiii născuți prematur, alături de nou-născuții care se confruntă cu diverse probleme de sănătate.
Pentru sugarii care nu pot fi alăptați deloc sau care primesc o cantitate insuficientă de lapte matern, acest serviciu va reprezenta o sursă de hrană atât sigură, cât și valoroasă din punct de vedere nutrițional. Specialiștii atrag atenția că laptele matern joacă un rol important în reducerea riscului de infecții și susține o dezvoltare armonioasă a celor mici.
Etapele pregătirii: echipamente, spații și personal instruit
Procesul de achiziție a echipamentelor necesare a fost deja demarat de autorități. Următorii pași presupun amenajarea spațiilor unde va funcționa Banca de Lapte, dar și formarea cadrelor medicale care vor lucra în cadrul acestui serviciu nou.
Reprezentantul Institutului Mamei și Copilului a explicat că etapa de reabilitare a spațiului destinat băncii va merge în paralel cu instruirea personalului medical care va prelua ulterior activitatea în cadrul acesteia.
O dată exactă de lansare nu a fost încă stabilită. Un pas obligatoriu rămâne aprobarea regulamentului care va reglementa criteriile pe baza cărora vor fi selectate donatoarele, precum și condițiile medicale în care nou-născuții vor putea beneficia de laptele donat.
Parteneriat între autorități și UNICEF
Reușita acestui proiect nu depinde exclusiv de instituțiile statului, ci și de gradul de implicare a societății în ansamblu. În timp ce Ministerul Sănătății și Institutul Mamei și Copilului vor gestiona componenta clinică a serviciului, UNICEF contribuie cu expertiză metodologică, sprijin tehnic și cofinanțare.
Angela Capcelea, coordonatoare de programe de sănătate în cadrul UNICEF Moldova, subliniază că laptele matern donat nu are rolul de a înlocui alăptarea propriu-zisă, ci de a acoperi o perioadă critică, atunci când laptele mamei biologice nu este încă disponibil.
Potrivit specialistei, un copil născut la 28 sau 30 de săptămâni de sarcină poate fi prea slab pentru a suge, iar în cazurile de prematuritate extremă, alimentația prin sondă poate fi necesară timp de zile sau chiar săptămâni întregi. În acest interval de timp, lactația mamei s-ar putea să nu fie încă instalată, astfel încât laptele matern donat devine o soluție sigură, temporară, până când mama poate să-și hrănească singură copilul.
Integrare în protocolul de terapie intensivă neonatală
După lansarea oficială a serviciului, laptele matern donat va fi inclus în protocolul terapeutic aplicat în secțiile de terapie intensivă neonatală. Concret, în situațiile în care laptele propriei mame nu este disponibil temporar, medicii vor avea posibilitatea de a recomanda lapte matern donat — pasteurizat și testat corespunzător. Această schimbare va alinia Republica Moldova la recomandările internaționale privind îngrijirea nou-născuților aflați în situații de vulnerabilitate.
Infrastructură existentă și context statistic
În fiecare an, în Republica Moldova se înregistrează în jur de 1.800 de nașteri premature. Conform studiului de fezabilitate realizat pentru înființarea acestei prime Bănci de Lapte Uman, Institutul Mamei și Copilului dispune deja de o parte importantă din infrastructura necesară pentru demararea serviciului.
Instituția gestionează cele mai complicate cazuri neonatale de la nivel național și, în același timp, găzduiește mame care ar putea deveni donatoare. Această coincidență face posibilă lansarea sistemului chiar în locul unde se regăsesc atât beneficiarii, cât și potențialele donatoare, fără ca, în această primă fază, să fie nevoie de colectarea laptelui din alte regiuni ale țării.
Ce arată dovezile științifice
Necesitatea unui asemenea serviciu este confirmată și de cercetarea medicală. O analiză Cochrane recentă, bazată pe 12 studii și pe date de la peste 2.200 de copii prematuri, a demonstrat că administrarea laptelui matern donat scade cu aproape 47% riscul de enterocolită necrozantă — una dintre cele mai severe complicații ce pot apărea la copiii prematuri.
Angela Capcelea a punctat că această inițiativă depășește sfera unei simple investiții în sănătate, reprezentând, de fapt, construirea unei infrastructuri menite să funcționeze pe termen lung, ani la rând.
Proiectul, anunțat în perioada Săptămânii Mondiale a Alăptării
Anual, în intervalul 1-7 august, este marcată Săptămâna Mondială a Alăptării. Ediția din 2026 poartă tema „Alăptarea pentru un început sustenabil în viață: consolidarea intervențiilor care funcționează”, iar accentul cade pe extinderea acelor măsuri care și-au dovedit deja eficiența în îngrijirea mamelor și a copiilor.
La nivel național, datele arată că 94% dintre mame încep procesul de alăptare, însă doar aproximativ 49% dintre copiii cu vârsta de până la șase luni sunt alăptați exclusiv. Situația se schimbă și mai mult pe măsură ce copiii cresc: doar 15% dintre cei care au împlinit deja un an continuă să fie alăptați.
