Ludmila Banari: comunicarea este cheia succesului!
- 2015-05-04
- 5606
Visurile… ele sunt cele care te poartă pe aripi dincolo de realitatea pe care o trăieşti zi de zi. Ele îţi dau curajul să crezi că mâine va fi mai bine şi mai frumos, iar viaţa ta va fi ca a personajelor din cărţile şi filmele care te inspiră. În goană după realizarea acestor valori, refuzăm să privim în jurul nostru. Omitem adevărul de la un pas distanţă şi închidem ochii pentru a nu vedea exemplele în carne şi oase. Dincolo de nori e fantastic, dar aici, alături de noi, poţi găsi adevărate locomotive ale succesului, ale căror incredibile poveşti te motivează să răstorni munţi pentru a reuşi.
Am cunoscut o aşa femeie. A ajuns la o vârstă respectabilă, dar nu cu mâinile în buzunare, ci cu realizări adevărate, care îi oferă siguranţa zilei de mâine şi dreptul de a visa. A muncit mult. Au existat perioade în care i-a fost extrem de greu, dar a avut mereu un umăr puternic alături. A avut susţinere, încurajările necesare uneori ca o gură de aer. A avut respect şi multă dragoste din partea bărbatului a cărui prezenţă îi provoacă şi acum palpitaţii, chiar dacă sunt împreună deja de o viaţă întreagă.
Povestea mea se întoarce acum în timp. Nu este o istorie clasică. Şi nici una banală. Este o poveste despre doi tineri care au avut fericirea sau ginionul să se nască într-un imperiu sovietic, să însuşească meserii extrem de solicitate în acea periodă. Lucrau la uzină. Ea era tehnolog, el inginer-tehnolog. S-au întâlnit la o petrecere de Revelion organizată pentru toţi angajaţii uzinei. A fost o dragoste la prima vedere. A sorbit-o din ochi toată seara, a invitat-o la toate dansurile şi au discutat până la epuizare. Cererea în căsătorie a venit atât de repede, încât a lăsat-o pe Ludmila fără cuvinte. De la prima lor întâlnire trecuseră nici mai mult, nici mai puţin de două săptămâni. Chiar şi aşa a spus DA fără să se gândească, simţind atunci că face cea mai bună alegere din viaţa ei. Cei 35 de ani de căsnicie sunt dovada că a făcut alegerea corectă şi că decizia nu a fost una pripită.
Cel mai puternic argument pentru un Te IUBESC adevărat au fost cei doi băieţi. Sergiu şi Iurie erau încă mici când ea şi-a pierdut locul de muncă. Începuse o perioadă grea, când fabricile şi uzinele se închideau, iar oamenii erau disponibilizaţi cu sutele. Ar fi putut miza atunci pe soţul său, care începuse o frumoasă carieră şi care până acum a urcat multe trepte ierarhice. Dar şi-a dorit mai mult decât atât, nu s-a regăsit printre femeile ce îşi dedică toată viaţa menajului. Atunci a venit oferta să se angajeze într-un mic magazin şi a acceptat-o – anume aici s-a născut ideea de a închiria un spaţiu pentru realizarea propriei afaceri. A fost greu, extrem de greu şi extenuant, iar munca îi lăsa foarte puţin timp pentru copii. Şi chiar dacă mama o ajuta mereu când avea nevoie, a decis să-şi ţină băieţii aproape. Îi lua mereu cu ea chiar şi atunci când lucra în magazin. Doar aşa putea petrece mai mult timp cu ei, dar îi putea şi monitoriza. Consideră că a fost exigentă şi o mamă severă, dar nu regretă. „Copiii se educă prin propriul exemplu şi eu mereu m-am străduit să trăiesc corect, aşa cum înţeleg eu acest lucru”, spune doamna Banari. Şi nu a dat greş, acum se mândreşte pe bună dreptate cu băieţii ei şi spune că şi-ar fi dorit totuşi să fi petrecut mai mult timp împreună.
A menţinut o comunicare permanentă cu feciorii chiar de mici. „Cred că secretul unei educaţii reuşite este tocmai lipsa secretelor”, spune Ludmila Banari.
A ştiut mereu ce gândesc copiii săi, ce bucurii şi ce frustrări au. La ce visează şi ce le displace. Astea au ajutat-o să-i ţină departe de experienţe urâte şi de necazuri.
I-a încurajat în profesiile pe care şi-au ales. Mezinul îi este alături şi acum. O ajută în afaceri şi tot mai des îl lasă în ultimul timp să administreze tot ce au reuşit să agonisească. Se mândreşte mult şi cu Sergiu, dar i se stinge vocea atunci când vorbeşte despre alegerea sa. Are încredere în profesionalismul băiatului ei, ştie ce poate realiza şi cât de departe poate ajunge, dar nu are încredere în politică – domeniul care îl ademeneşte.
Îi este frică de bârfele şi neadevărurile oponenţilor care ar putea să îl ponegrească în faţa copiilor şi îi spune adesea despre fricile sale, dar nu a pus niciodată piciorul în prag, pentru că le respectă deciziile.
A simţit pe propria piele gustul politicii. Când toate afacerile de familie au prins contur, iar investiţia s-a materializat într-un mare magazin, depozite, o reţea de distribuţie de materiale de construcţii şi un frumos hotel în Bălţi, soţul său a obţinut mandatul de deputat. Viaţa ei a luat în acel moment o altă turnură. Au trebuit să-şi lase casa şi afacerile şi s-au mutat în Capitală. Deşi i-a plăcut Chişinăul pentru teatrele, opera, sălile de expoziţii şi concertele ce îţi oferă multe opţiuni pentru a petrece timpul liber, n-a vrut să rămână aici. N-a putut nicio clipă să se împace cu ideea de a renunţa la tot în ce a depus atât de mult suflet.
Acum, când priveşte înapoi, înţelege că ceea ce a obţinut ea se numeşte multă ambiţie, muncă, entuziasm, zeci de planuri de viitor, succese şi eşecuri, dar şi inteligenţă. Inteligenţa unei femei puternice. Munca ei a fost asezonată şi cu bucurii. A fost extrem de fericită când, în sfârşit, şi-au putut construi o casă. Au visat mult la ea şi au muncit mulţi ani pentru a materializa toate schiţele. Acum Ludmila trăişte într-o casă scăldată în crini şi trandafiri. Nu cultivă fructe şi legume, în schimb are cele mai frumoase flori, care inundă curtea şi grădina. Florile sunt una dintre pasiunile ei. Le îngrijeşte cu multă dăruire, iar ele îi transformă casa în una din poveşti, care atrage toate privirile trecătorilor.
Apoi în casa ei au intrat nurorile pe care le aştepta cu nerăbdare. Este foarte mândră de fetele ei. A învăţat din familie că nurorile trebuie iubite şi respectate. A optat din start pentru o relaţie caldă cu ele şi primeşte în schimb toată stima şi admiraţia lor. Nu este zi sau seară în care să nu vorbească cu ele la telefon. Fetele îi comunică acum mai multe decât propriii fii. Ludmila nu se supără, din contra, este fericită că băieţii au protecţia şi siguranţa unor femei deosebite. Ea şi soţul său se pot mândri cu patru nepoţi, pe care îi aşteaptă mereu în ospeţie. Sunt fericiţi că au curtea plină de băieţi şi că bunicul îşi poate face acum echipă de fotbal, dar visează şi la o nepoţică. Ludmila speră să primească acest dar de la Chişinău, deoarece a reuşit să rupă o promisiune de la soţia lui Sergiu.
„Îmi place cum sunt educaţi nepoţii mei. Nu am ce le reproşa nurorilor, pentru că se descurcă bine cu această sarcină. Şi sfaturile sunt de prisos, pentru că acum sunt alte timpuri. Ceea ce-mi doresc cu adevărat pentru nepoţi este o şcoală bună. Cu regret, Republica Moldova nu poate oferi studii de calitate, iar cel mai potrivit lucru ar fi alegerea unei instituţii de peste hotare. Este păcat să pierzi timpul şi banii, mai ales când poţi învăţa", spune Ludmila Banari.
În prag de iarnă, îi încălzeşte sufletul o mare dorinţă – aceea de a petrece fiecare iarnă într-o ţară caldă. Prima destinaţie este Thailanda. Dar până atunci va merge cu soţul în Italia, pentru a descoperi această minunată ţară. Îi place enorm de mult să călătorească, iar fiecare clipă liberă navighează pe internet, pentru a descoperi noi destinaţii, pentru a discuta cu oameni care călătoresc mult şi îşi împărtăşesc experienţa. Tot ce a vizitat până acum a impresionat-o şi a molipsit-o de dorinţa de a gusta din mai multe bucătării, de a cunoaşte mai multe culturi. Iar aşa cum este o doamnă adevărată, nu ratează călătoriile cu scopul de a face shopping. Una dintre cele mai recente călătorii de acest fel a fost o mare revelaţie pentru ea. A fost însoţită la Milano, oraş recunoscut drept una dintre capitalele modei, de un renumit designer din Moscova, Rusia. A fost o călătorie extrem de interesantă, au discutat mult despre modă şi tendinţe. Dar cel mai important a fost faptul că toate alegerile ei au primit confirmarea designerului, ceea ce i-a demonstrat încă o dată că se pricepe nu doar la business, dar şi la a alege corect o ţinută vestimentară.
„Sunt dezamăgită de indiferenţa femeilor din Moldova atunci când este vorba de aspectul exterior. Tradiţional, majoritatea dau vina pe lipsa de bani şi fac abstracţie de felul în care arată şi cum se îmbracă. Dar este cea mai mare greşeală. Femeile trebuie să aibă grijă de faţă şi de corp şi să fie mereu îngrijit îmbrăcate. Şi doar aşa vor avea succese în carieră, dar şi în viaţa personală", consideră eroina noastră.
Text de Rodica Bileţchi
Articolul a fost publicat în revista "Mame de succes", nr. 3 (5) din 2014