Maria Marian: Acum simt că trăiesc
- 2015-04-30
- 12722
Pentru a treia oară (dar nu şi ultima), Revista “Mame de succes” adună într-o ediţie specială cele mai deosebite femei. Femei-mame, femei-soţii, femei care au o carieră frumoasă în domeniul pe care îl profesează. De data aceasta, de pe copertă ne zâmbeşte Maria Marian, jurnalistă şi prezentatoare a emisiunii “Acasă devreme” de la Jurnal TV, care de patru ani ne învaţă să trăim sănătos. Întrucât a născut recent, Maria s-a înscris perfect în categoria mamelor de succes.
Am admirat-o de multe ori în cadrul emisiunilor televizate şi m-am întrebat mereu oare câtă informaţie despre sănătate poate încăpea în mintea unui om care, anterior, nu a avut nicio tangenţă cu medicina? Cât de greu i-a fost să realizeze una dintre cele mai bune rubrici de sănătate difuzată de televiziunile de la noi? Cât de des ţine cont în viaţa de zi cu zi de sfaturile enunţate şi cât de mult aplică metodele de tratament despre care ne vorbeşte atât de interesant şi pe înţelesul tuturor? Mai nou, cum i-a reuşit să afişeze de fiecare dată un zâmbet impecabil, chiar dacă toxicoza şi stările de rău îi dădeau ghes în timpul emisiunilor realizate în direct? De unde a găsit forţă, ca la numai două săptămâni de la naştere, în pofida nopţilor nedormite, să revină pe micile ecrane?
Despre carieră
Imaginea televizată a Mariei Marian de astăzi, cea a unei prezentatoare sigure pe sine şi a jurnalistei care ştie să vină în casele oamenilor cu informaţii utile de ultimă oră, este rezultatul unei munci asidue, depuse cu mult înainte de a intra în marea familie de la Jurnal TV. A ştiut din copilărie că va face televiziune. De vină ar fi emisiunea de la TVR “Surprize, surprize” şi prezentatoarea acesteia Andreea Marin, care a intrigat-o până la refuz atunci când, la final, mulţumea de fiecare dată colegilor săi pentru munca depusă. “Eram curioasă să ştiu ce se întâmplă în spatele camerelor de luat vederi, cum arată în realitate un platou de filmare, ce presupune munca de jurnalist, ce înseamnă spirit de echipă în cadrul unei televiziuni, astfel încât produsul final să fie unul de un asemenea nivel”, spune Maria. Tot în acea perioadă a făcut şi cursuri de modeling, pentru că ştia că va avea nevoie, ulterior, în viaţa profesională. Şi nu în ultimul rând a fost dintotdeauna o elevă eminentă, îmbogăţindu-şi cunoştinţele cu informaţii din toate domeniile. Olimpiadele şi concursurile de inteligenţă au fost evenimente la care a participat de fiecare dată.
Decizia de a face jurnalism a venit de la sine. A reuşit s-o convingă pe mama, care o dorea studentă la drept, dar şi pe sora ei, care îi vedea viitorul în domeniul economic, ca aceasta-i este vocaţia. Cei patru ani de studenţie s-au completat armonios cu diferite activităţi extra-program, s-a implicat în mai multe ONG-uri şi chiar a vizitat Europa, graţie unor proiecte internaţionale.
Oferta postului Jurnal TV a venit ca o mănuşă. Proaspăt absolventă, avea capul plin de idei şi era dornică de afirmare, calităţi de care are nevoie orice jurnalist sau producător media. Astfel, Maria a trecut cu brio castingul şi a fost angajată. “De fapt, nu era atât de dificil să intri în marea familie Jurnal TV, pe cât era practic imposibil să te menţii şi să rămâi în echipă. Şi asta din cauza volumului mare de lucru. Intrucât aveam ştiri din oră în oră, se muncea până noaptea târziu, astfel ca dimineaţa telespectatorii să afle cele mai noi informaţii din ţară. Aş zice că era destul de stresant, de aceea, mulţi dintre colegi nu au rezistat şi au plecat.” S-a angajat reporter de ştiri pe domeniul sănătate. Era în perioada când gripa pandemică AH1N1 făcea ravagii, iar indicii referitor la îmbolnăviri şi decese se schimbau de la o zi la alta. Maria a avut grijă să informeze telespectatorii din oră în oră despre situaţia din ţară.
În scurt timp a apărut prima promovare. Producătorii Jurnal TV, care, probabil, au văzut în Maria un jurnalist cu potenţial bun, i-au sugerat să se gândească la o emisiune zilnică, ce ar avea aceeaşi tematică. “Recunosc, la început am fost cuprinsă de emoţii pozitive, dar şi de incertitudine. Nu ştiam cum va reacţiona publicul. Mă aflam pe un teren practic netatonat. Pe de altă parte, simţeam lipsa acută de informaţie în acest domeniu. Dacă buletinele de ştiri vin cu informaţii de consum zilnic, pe care publicul le priveşte şi a doua zi le uită, atunci în domeniul medical lucrurile sunt cu totul altfel. În ţara noastră, practic nu există cultură medicală. Oamenii nu conştientizează, deocamdată, că o boală poate fi ţinută departe dacă se respectă chiar şi cele mai simple reguli ale unui stil de viaţă sănătos. De regulă, ajung la medic doar atunci când maladia evoluează într-o fază greu de tratat. Aici se mai adaugă şi lipsa de timp a lucrătorilor medicali care nu reuşesc să ofere pacienţilor explicaţii care-l vor ajuta să-şi prelungească durata vieţii, iar dacă o fac, unii medici folosesc limbajul de specialitate, cu expresii pe care oamenii obişnuiţi nu le înţeleg. În acest context, rolul pe care mi-l asumam era de a oferi telespectatorilor informaţii simplificate referitor la diferite probleme de sănătate şi să le explic detaliat ce pot face pentru a se menţine sănătoşi. Nu în zadar am creat sloganul pe care îl repet în fiecare zi : “Nu există prea multă sănătate, de aceea aveţi grijă de cea pe care o aveţi.”
Maria şi-a început cariera cu “Jurnalul medical”, difuzat în direct de luni până vineri între orele 17.30 şi 18.00. A urmat “Pastila medicală”, rubrică în cadrul emisiunii “Acasă devreme”. Mai apoi, odată cu schimbarea formatului, Maria Marian a devenit prezentatoarea emisiunii “Acasă devreme”, dedicată în totalitate sănătăţii şi difuzată zilnic în direct la Jurnal TV. Pentru telespectatorii matinali, Maria pregăteşte şi rubrica “Deşteptarea sănătoasă” în cadrul emisiunii de dimineaţă “Deşteptarea”. Şi dacă titlurile ediţiilor s-au schimbat de câteva ori, atunci metoda de lucru, în mare parte, a rămas aceeaşi. “Fiecare emisiune este pregătită minuţios, până în cele mai mici detalii, împreună cu invitaţii. Am grijă ca ei să fie nu doar buni specialişti, ci şi buni oratori. Colaborarea mea cu fiecare începe cu mult timp înainte ca ei să apară pe sticlă. Discutăm despre întrebări, scoatem în evidenţă aspectele problemei abordate, traducem în cuvinte pe înţelesul tuturor noţiunile şi definiţiile medicale.” Între timp au apărut şi primii telespectatori fideli care, intrigaţi de conţinutul emisiunilor, au început să solicite tot mai multe teme şi invitaţi în probleme de sănătate.
S-ar părea că patru ani de emisie zilnică sunt mai mult decât suficienţi pentru a aborda tot spectrul de boli şi maladii, care cer să fie studiate, simplificate ca definiţie şi conţinut, iar, ulterior, prezentate celor de acasă. Dar pentru Maria Marian nu este de ajuns. Acum câteva luni, a declarat în cadrul unui interviu că şi-ar dori să devină studentă a Universităţii de Medicină. La ce bun? Am întrebat-o eu, dar şi alţi medici specialişti, invitaţi la emisiuni pe parcursul acestor ani. “Intotdeauna există loc pentru mai bine”, a fost răspunsul ei. “În viaţă trebuie să evoluezi mereu, să investeşti în studii, în cunoştinţe, pentru că doar aşa vei accede către noi căi şi trepte de dezvoltare personală, către noi orizonturi şi vei cunoaşte noi profesionişti în domeniu. Consider că studiile de specialitate îmi vor uşura substanţial munca în televiziune”, a spus Maria.
Despre familie
Cariera şi munca în televiziune nu au fost un obstacol pentru viaţa personală. Pe soţul său, Lilian, l-a cunoscut chiar în faţa trustului în care munceşte. Ieşind la pauza de masă, în clipa în care a vrut să traverseze strada, era cât pe ce să fie lovită de o maşină. “Văzând situaţia neplăcută, Lilian mi-a sărit în ajutor. I-am mulţumit pentru promptitudine şi am vrut să îmi caut de ale mele. Dar Lilian nu este persoana care să se mulţumească doar cu atât. A cerut numărul meu de telefon şi nu a plecat până nu l-a obţinut”. Se-ntâmpla în 2009... ca peste un an şi jumătate să fie jucată nunta. “Am noroc de un soţ extraordinar, are calităţi pe care le apreciez foarte mult la un bărbat. Este hotărât, ştie mereu ce-şi doreste şi nu cedează până nu obţine ce-şi propune. Munceşte mult pentru a-şi atinge scopurile, nu renunţă niciodată, chiar dacă uneori nu-i reuşeşte ceva. Are grijă mereu să nu-mi lipsească nimic”.
La aproape trei ani de la căsătorie, Dumnezeu i-a binecuvâtat şi cu un băieţel de toată frumuseţea. “Consider că fiecare eveniment în viaţă trebuie să se-ntâmple la timpul potrivit. Am stabilit exact momentul când pot pune bazele unei familii, când a trebuit să-mi canalizez toate eforturile asupra carierei şi când pot face o mică pauză (zâmbeşte). Am considerat că e timpul să aduc pe lume un copil acum, la 26 de ani, pentru că sunt destul de matură deja pentru a-l naşte, creşte, educa aşa cum se cuvine”.
Aşadar, calculată şi pragmatică din fire, Maria a avut o sarcină planificată. Era şi firesc, după atâtea reportaje şi discuţii avute cu specialiştii despre cât de importantă este preconcepţia. S-a pregătit minuţios. Probabil de aceea nu au rămas miraţi atunci când testul de sarcină a afişat cele două linii roşii. “Lilian era extrem de fericit, întrucât îşi dorea un copil încă de la începutul căsniciei.”
Despre sarcină şi naştere
Primele luni de sarcină au fost cele mai dificile. A avut parte de o toxicoză clasică, ce presupune stări de vomă şi greaţă în orele matinale. Acestea dispăreau pe la amiază când Maria trebuia să intre în emisie directă. Nu s-a pus niciodată problema înlocuirii ei cu un alt prezentator. A fost încăpăţânarea, dar şi ambiţia Mariei, pentru că a ştiut că va face faţă. Cu o asemenea echipă alături, ar fi fost păcat să renunţe... Vlad Marcoci a intervenit ori de câte ori a fost cazul, cameramanii au ştiut mereu să o arate doar într-o lumină pozitivă, astfel ca Maria să apară în faţa telespectatorilor zâmbitoare. Colegii din echipa “Acasă Devreme” aveau mereu pregătit câte un reportaj numai bun de pus pe post în caz de necesitate.
A luat în greutate treptat, iar în primele luni – destul de nesemnificativ. A ştiut cât şi ce trebuie să consume, la ce intervale de timp, astfel ca să nu se îngraşe. A fost o graviduţă fără pofte, mai ales că sarcina i-a schimbat complet gusturile culinare. A mâncat kilograme de fructe pe zi, legumele le pregătea doar la cuptor sau pe grătar şi doar uneori gusta câte o bucăţică de carne. “Cireşe, vişine, piersice, struguri - toate aceste fructe erau nelipsite din meniul meu zilnic. Începeam ziua cu un terci din fulgi de ovăz preparat pe apă în care adăugam prune uscate, curaga, seminţe de floarea soarelui, stafide şi seminţe de in. La amiază, consumam o salată uşoară şi orez, cartofi sau hrişcă fiartă, iar seara – ceva la fel de uşor. Carnea îmi displăcea. Din ceaiuri, îl preferam pe cel verde, de mentă sau fenicul. Între mese mă delectam cu fructe uscate, mai ales smochine, şi fructe de sezon. Când stările de rău mă copleşeau definitiv, mâncam doar fructe toată ziua.”
Probabil că telespectatorii şi-ar fi dat seama că Maria Marian este însărcinată abia atunci când ar fi purtat rochii largi. Dar a apărut ideea proiectului “Jurnal de mămică”, prin intermediul căruia Maria a încercat să informeze din primă sursă toate gravidele din ţară despre etapele prin care trece o femeie pe parcursul celor nouă luni. “În prezent, un calendar al sarcinii diferă de stereotipurile învăţate de la mame şi bunicuţe. Prin reportajele pe care le-am difuzat am ţinut să demonstrez cât de importante sunt vizitele regulate la medic, efectuarea obligatorie a tuturor analizelor şi depistarea la timp a semnalelor pe care le transmite corpul nostru atunci când apare o problemă de sănătate. Astfel, am început seria de reportaje cu importanţa preconcepţiei, care presupune evaluarea stării de sănătate atât la bărbat, cât şi la femeie şi am încheiat cu reportajul despre bagajul pentru maternitate.”
A adoptat din start o conduită corectă de gravidă. În primele luni de sarcină a mers la bazin, atât cât i-a permis timpul liber. Orele de înot au ajutat-o să depăşească senzaţia de greaţă şi vomă caracteristică primului trimestru. Spre sfârşitul sarcinii a optat pentru masaj. Spune că nu a fost un moft, ci o necesitate. Masajul a ajutat-o să scape de edemele de la mâini şi picioare şi să-şi relaxeze muşchii spatelui, extrem de solicitaţi în perioada gravidităţii.
Toate acestea nu au scutit-o, însă, de alte mici neplăceri, caracteristice perioadei. “Pe toată durata sarcinii am avut sângerări nazale. La-nceput m-am speriat foarte tare, ca mai apoi să-mi dau seama că sarcina “e de vină”. Între timp, remarcasem că sângerările se acutizau atunci când eram nervoasă, aşa că evitam la maximum situaţiile neplăcute. După naştere, simptomul a dispărut, de parcă nici nu a fost. Edemele, de care am vorbit anterior, au apărut la finalul sarcinii. Le-am combătut nu doar cu masaj regulat, ci şi cu ceaiuri speciale procurate din farmacii. Din fericire, şi acestea au dispărut la patru - cinci zile de la naştere, iar eu am devenit chiar mai slabă decât eram înaintea sarcinii”, mărturiseşte Maria.
A născut în ajun de Crăciun pe stil vechi, pe 6 ianuarie. Cu toate că în cele nouă luni de sarcină a vorbit de zeci de ori despre naştere, travaliu, dureri, atunci când s-a pomenit în sala de naşteri s-a convins încă o dată că practica bate teoria. “Deşi doamna Maria Znagovan, medicul care mi-a fost alături pe toată durata procesului, mi-a zis că am avut o naştere fiziologică din toate punctele de vedere şi că m-am comportat absolut firesc, mie mi s-a părut extrem de dificil. Ţin minte că după naştere am întrebat-o pe mama mea, care a adus pe lume nu unul, ci tocmai cinci copii: “Cum de ai reuşit, mămico? De unde ai avut atâta forţă?” Răspunsul ei, un surâs cu mai multe înţelesuri, l-am înţeles abia acum, odată devenită mamă…
Potrivit datelor ecografice, venirea pe lume a bebeluşului era planificată pentru 4 ianuarie, dar aşa cum aceste lucruri sunt hotărâte de Sus, Maria era pregătită încă de la 37-38 săptămâni de marele eveniment. “Ultima emisie “Acasă Devreme”am avut-o pe 24 decembrie şi mare mi-a fost bucuria că am reuşit să închei cu succes sezonul de toamnă-iarnă al emisiunii. Am aşteptat ca naşterea să vină pe 25 decembrie – nu a fost, de Revelion – nu s-a întâmplat. Asta deşi aveam contracţii false destul de frecvent. Pe 2 ianuarie m-am prezentat la medic. Acesta m-a asigurat că bebeluşul este perfect sănătos pentru a veni pe lume şi tot ce trebuia să facem era să aşteptăm. Contracţiile erau din ce în ce mai des, dar, fiind neregulate, nu le-am dat importanţă. Până în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Atunci am simţit contracţii regulate şi mai puternice ca intensitate. Era ora 3.00 dimineaţa, dar ca să n-o trezesc pe doamna doctor, am zis să aştept până dimineaţa. La ora 10.00 eram prezentă la uşa cabinetului ei. Dupa control, mi-a zis zâmbitoare: “Draga mea, trimite soţul după cele necesare, rămâi să naşti.” La ora 14.30 medicul mi-a rupt membranele, astfel că s-a declanşat travaliul. Peste şase ore şi jumătate îmi ţineam, deja, pruncul în braţe. Cristian a venit pe lume pe 6 ianuarie, în jurul orei 20.00 şi cântărea trei kilograme şi 450 de grame. “Bine ai venit pe lume, îngeraş! Acestea au fost primele cuvinte pe care i le-am şoptit.”
Problema alegerii numelui s-a rezolvat odată cu apariţia pe lume a bebeluşului. Maria şi Lilian, care după ce au aflat sexul copilului nu puteau decide ce nume să aleagă, au hotărât că fiul lor, născut în ajun de Crăciun, să fie Cristian.
Cei patru ani de colaborare cu diverşi medici din Republica Moldova o ajută astăzi pe Maria să fie o mămică instruită şi sigură pe sine. “Am învăţat totul despre îngrijirea micuţilor. Ştiu cum se face corect un masaj pentru calmarea colicilor, care este cea mai bună poziţie pentru alăptat, de ce este importantă alăptarea la sân în primele luni de viaţă, ce exerciţii se fac pentru a-i antrena micuţului articulaţia şoldului, ce pot face pentru a-i dezvolta musculatura. Ştiu ce trebuie să mânânc, pentru a avea un bebeluş sănătos.”
Exact la două saptămâni de la naşterea lui Cristian, Maria a revenit pe micile ecrane. A fost greu, dar nu şi imposibil. “Azi reuşesc să activez în televiziune doar datorită colegilor de la Jurnal TV. Ei mă ajută enorm de mult atât la realizarea rubricii “Deşteptarea sănătoasă”, cât şi la relansarea emisiunii “Acasă devreme”. Pentru asta le spun un mare mulţumesc. Dar cea mai mare susţinere o am din partea soţului, dar şi din partea celorlalţi membri ai familiei mele, care-mi sunt alături. Fără toţi aceşti oameni dragi, nu aş fi ceea ce sunt acum, atât în viaţa privată, cât şi în carieră.” Maria spune că, deocamdată, nu a apelat la serviciile vreunei bone. Când are filmări şi trebuie să se prezinte la Jurnal TV, Cristian, aşa mic cum este, o însoţeşte împreună cu tăticul. Pentru că Maria nu vrea să introducă în meniul bebeluşului lapte artificial, îl ia cu sine pentru ca să-l poată alăpta de câte ori doreşte. “Regimul meu zilnic nu se deosebeşte cu nimic de regimul altei mămici. Toată atentia mi-o fură Cristian, abia de mai reuşesc să am grijă de mine. Dar mă bucur enorm de mult de fiecare clipă petrecută alături de el. Uneori dorm mai mult, alteori mai puţin, dar, crede-mă, se merită din plin. Un copilaş este cea mai mare bogăţie a oricărui om, aşa că nopţile albe nu se iau in calcul. Lilian îmi este alături mereu, mă sprijină în orice fac şi are foarte multă grijă de Cristian. El este un tată model, pot zice. Ştie absolut totul despre îngrijirea celui mic. Îi face baie în fiecare seara, îi curăţă năsucul, pentru că mie mi-e frică încă. Tot el îi face exerciţiile la mâini şi picioare, îi face masajul de seară şi îi taie unghiuţele. Acolo unde eu încă nu am curaj, el le face pe toate.”
Familia, copilul şi servicul nu îi lasă timp pentru alte activităţi. Aşa că o carte bună, shopping-ul, călătoriile sau ieşirile de lungă durată în oraş mai aşteaptă. De fapt, Maria citeşte “Prima carte cu povesti” a lui Cristian, plimbările le fac toţi împreună şi nu are timp de ieşit în oraş, pentru că are vizitatori foarte des. “Îmi place enorm de mult felul în care s-a schimbat viaţa mea. Acum simt cu adevarat că TRĂIESC!”
Text: Daniela Borodachi
Articolul a fost publicat în revista "Mame de succes", nr. 1 (3) din 2014