Cât de tare se modifică vaginul după naşterea naturală? Medicul obstetrician-ginecolog răspunde

Dr. Laura Mustață, medic specialist în obstetrică-ginecologie ne oferă informaţii esenţiale plecând de la o temere des întâlnită în special în rândul femeilor aflate la prima sarcină – Cât de tare se modifică vaginul după naşterea naturală şi în cât timp îşi revine? 

La prima sarcină, multe paciente sunt îngrijorate de cum va fi afectat vaginul lor după nașterea naturală. Este adevărat că organismul femeii gravide trece prin modificări fiziologice bine cunoscute și studiate pe tot parcursul sarcinii pentru a face posibilă acomodarea unui bebeluș la termen în uter, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a pregăti organismul pentru naștere. Etimologia cuvântului „vagin“ (latină) descrie acest cuvânt ca reprezentând canalul de naștere. Vaginul este un organ muscular ce deține o foarte bună capacitate plastică și elastică, adică se poate modela și se poate mări sau micșora. Nu numai că reprezintă organul copulator care face posibil actul sexual și implicit pe cel de procreere, dar este și canalul prin care se face posibilă nașterea.

În timpul travaliului, vaginul se pregătește pentru a face posibilă nașterea. Astfel că, odată ce dilatația colului uterin a ajuns la 10 cm (dilatație completă), craniul copilului poate coborî din uter către vagin, care prin capacitatea sa elastică se poate dilata de câteva ori mai mult decât diametrul obișnuit pentru a permite nașterea bebelușului. Și deschiderea vaginului către exterior se dilată pentru a permite ieșirea copilului, iar în anumite situații nașterea poate să aibă loc cu rupturi ale structurilor învecinate sau rar e necesară epiziotomia (secționarea chirurgicală a mușchilor/pielii perineului) pentru a ușura ieșirea bebelușului și a evita rupturi extensive de perineu/rect.

Trebuie avut în vedere că fiecare organism are propriile resurse de vindecare și fiecare mamă în parte percepe nașterea și perioada de recuperare diferit.

După ce are loc nașterea, vaginul revine treptat la dimensiuni normale, însă el revine aproximativ la dimensiunile de dinainte de sarcină abia după 6-8 săptămâni, când se încheie perioada de lăuzie. Aceste 6-8 săptămâni reprezintă perioada de refacere a organismului după naștere, care include revenirea tuturor organelor genitale implicate, aproape la forma inițială, de dinainte de sarcină. Trebuie avut în vedere că fiecare organism are propriile resurse de vindecare și fiecare mamă în parte percepe nașterea și perioada de recuperare diferit.

După lehuzie, femeia poate să aibă contact sexual, să rămână însărcinată din nou şi, de ce nu, să nască din nou vaginal. Este adevărat că nașterea este percepută diferit de către femei și, cu cât vorbim de mai multe nașteri, cu atât există risc de a dezvolta de-a lungul vieții probleme de tipul hernierii organelor genitale (prolaps uterin, rupturi de perineu), dar aceste evenimente sunt ușor tratabile) și nu sunt foarte frecvente, depinzând mai ales de greutatea copilului la naștere, tipul de ruptură de perineu la naștere, utilizarea instrumentelor de tip forceps pentru asistența la naștere.

Nu este întotdeauna nevoie de intervenție chirurgicală în cazul complicațiilor după naștere, dar câteodată acest tratament chirurgical rezolvă o astfel de problemă. Intervenția chirurgicală constă în ridicarea țesuturilor afectate și refac anatomia genitală cu un impact minor asupra calității vieții și a activității sexuale. Procedurile chirurgicale se fac cu anestezie în spital și presupun o spitalizare minimă de două, trei zile în cazul în care medicul decide că sunt necesare. Recuperarea în general este una ușoară și se recomandă evitarea eforturilor fizice pentru a nu pune țesuturile în tensiune în perioada de vindecare/recuperare. Revenirea la o viață normală durează între două şi şase săptămâni în funcție de tipul de intervenție chirurgicală, în general nu sunt proceduri ce pot fi efectuate în policlinică și nu se pot face fără spitalizare. Pentru anumite situații și în funcție de vârsta pacientei, se poate lua în calcul utilizarea unui pesar ce asigură poziționarea corectă a organelor genitale, fără însă a rezolva cauza.

Pentru refacerea vaginului sunt recomandate în general exercițiile de tip kegel tocmai pentru a întări musculatura perineală și pentru a preveni apariția unor astfel de probleme chiar dinainte de sarcină, în timpul sarcinii și imediat în perioada postpartum. Ulterior, dacă este o problemă persistentă, chirurgia de remodelare rămâne ca soluție de rezolvare.

Perioada postpartum este marcată de modificări ce derivă din schimbările hormonale aduse de naștere și de perioada de lactație. Aceste modificări hormonale pot să ducă la uscăciune vaginală, care poate să afecteze viața sexuală pe perioada lactației. Durerile din timpul actului sexual pot apărea dacă vaginul nu este lubrifiat eficient, dar de obicei tratamentul potrivit poate evita astfel de situații. Tratamentul este unul suportiv, ce asigură o lubrifiere mai bună a vaginului prin utilizarea unor geluri lubrefiante. Acest aspect este unul tranzitor și uscăciunea vaginală dispare după încheierea perioadei de lactație.

De asemenea, experiența nașterii vaginale le oferă proaspetelor mame satisfacția unei nașteri fiziologice prin care fătul reușește să capete stimuli ce îi cresc imunitatea și capacitatea de adaptare în viața extrauterină.

Sursa: copiisiparinti.ro