Ce înseamnă un nivel crescut de VSH în sarcină? Cauze, riscuri și valori normale

Ce este VSH-ul și de ce contează în timpul sarcinii?

Corpul unei femei însărcinate trece prin numeroase schimbări fiziologice menite să asigure dezvoltarea normală a fătului. Printre acestea, se numără și modificările parametrilor sângelui. Unul dintre acești indicatori este viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), utilizată frecvent de medici pentru a evalua prezența unui proces inflamator. În sarcină, valorile normale ale VSH-ului pot fi diferite față de cele ale unei persoane neînsărcinate.

Ce este VSH-ul?

VSH-ul arată cât de repede se așază eritrocitele (globulele roșii) pe fundul unei eprubete într-o oră. În prezența inflamației, aceste celule tind să se lipească, formând conglomerate mai grele care se depun mai rapid. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât este mai activ răspunsul inflamator al sistemului imunitar. Totuși, un VSH crescut indică doar existența inflamației, nu și localizarea sau cauza ei.

Acest indicator poate fi influențat de mulți factori: volumul de sânge, concentrația anumitor proteine, modificările hormonale, boli cronice preexistente și alte condiții legate de sarcină.

Care sunt valorile normale ale VSH-ului în sarcină?

Numeroase studii arată că valorile normale ale VSH-ului în timpul sarcinii sunt mai ridicate decât în afara ei. Interpretarea trebuie făcută în funcție de trimestrul de sarcină:

• Primul trimestru: 20–40 mm/h
• Al doilea trimestru: 30–50 mm/h
• Al treilea trimestru: 40–70 mm/h

În comparație, la femeile care nu sunt însărcinate, valorile normale se situează între 0 și 20 mm/h. Aceste intervale sunt orientative și pot varia în funcție de fiecare persoană.

De ce poate fi VSH-ul crescut în sarcină?

O valoare crescută a VSH-ului poate apărea în mai multe situații:

• Infecții bacteriene, virale, parazitare sau fungice (tract urinar, sistem respirator, digestiv sau cardiovascular);
• Leziuni grave, arsuri, intervenții chirurgicale recente;
• Boli autoimune (lupus, artrită reumatoidă, boala Crohn etc.);
• Afectiuni endocrine (diabet, boli tiroidiene);
• Boli oncologice (leucemii, limfoame, cancer mamar, colorectal etc.);
• Administrarea unor medicamente (estrogeni, teofilină, vitamina A);
• Anemia feriprivă – cauza cea mai frecventă.

Un studiu de amploare a arătat că la femeile sănătoase, VSH-ul era de 18–48 mm/h în prima jumătate a sarcinii, crescând la 30–70 mm/h în a doua jumătate. În cazul femeilor cu anemie, valorile au fost și mai mari: 21–62 mm/h, respectiv 40–95 mm/h.

De ce poate scădea VSH-ul în sarcină?

Scăderea VSH-ului este mai rară și poate fi asociată cu:

• Anomalii ale eritrocitelor (policitemie, anemie falciformă, sferocitoză ereditară);
• Scăderea nivelului proteinelor plasmatice (boli hepatice sau renale);
• Administrarea unor medicamente precum: acid valproic, clorură de calciu, corticosteroizi (prednison, dexametazonă) sau antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, diclofenac).

Este periculos un VSH crescut în sarcină?

Un VSH crescut nu înseamnă automat că există o problemă, însă orice variație semnificativă trebuie monitorizată. Medicul va decide investigațiile suplimentare în funcție de simptomele gravidei, examenul clinic, vârsta, bolile existente, tratamentele urmate, stadiul sarcinii și starea fătului.

Este important să se facă diferența între modificările normale din timpul sarcinii și cele patologice. Interpretarea corectă necesită consultul unui specialist. Adesea, se recomandă analize suplimentare, cum ar fi proteina C reactivă sau ecografii.

În anumite cazuri, un VSH foarte ridicat poate fi asociat cu risc crescut de naștere prematură, greutate mică la naștere sau preeclampsie, mai ales dacă este determinat de o afecțiune maternă preexistentă.

Modificările valorii VSH în sarcină pot fi normale, dar pot semnala și probleme serioase. Identificarea timpurie a cauzei permite inițierea tratamentului adecvat și reducerea riscurilor pentru mamă și copil.