Să bei sau să nu bei: Beneficiile și riscurile cafelei

Numeroase studii nu oferă un răspuns clar la întrebarea privind beneficiile cafelei, punând iubitorii acestei băuturi într-o dilemă aproape shakespeariană. Am analizat de ce cafeaua este atât de controversată, ce beneficii oferă și când este mai bine să alegem ceaiul verde.

Cafeaua sub microscop

În fiecare zi, omenirea consumă aproximativ două miliarde de cești de cafea. Pentru prepararea lor se folosesc aproape 500 de mii de saci cu boabe de cafea. Consumul de cafea crește de la an la an, alimentând astfel discuțiile despre influența sa asupra sănătății. Principalul factor în această dezbatere este, desigur, cofeina. Totuși, compoziția chimică a cafelei este mult mai complexă.

• Alcaloizi: Cofeina și trigonelina sunt principalele substanțe active. În cantități mici, cafeaua conține și teobromină.
• Acizi organici: Acizii clorogenici conferă cafelei o ușoară aciditate.
• Carbohidrați, aminoacizi și proteine: Cafeaua conține fructoză, celuloză, zaharoză, pectină și o cantitate mică de proteine.
• Grăsimi: Cafeaua conține grăsimi și uleiuri esențiale, care oferă arome complexe.

7 beneficii ale cafelei

Dacă nu îți poți imagina ziua fără 1-2 cești de cafea, aceste informații îți vor fi cu siguranță pe plac.

1. Crește nivelul de energie

Cofeina este un stimulent natural al sistemului nervos central, care crește nivelul de energie.

2. Reduce riscul de diabet

Un meta-analiză a 30 de studii a arătat că consumul regulat de cafea reduce riscul de diabet de tip 2.

3. Ajută la pierderea în greutate

Studiile arată că persoanele care consumă cafea au un control mai bun asupra greutății.

4. Protejează creierul

Consumul regulat de cofeină reduce riscul de boli neurodegenerative.

5. Reduce riscul depresiei

Cafeaua îmbunătățește dispoziția și reduce riscul depresiei.

6. Protejează ficatul

O ceașcă de cafea pe zi reduce riscul de deces din cauza bolilor hepatice cronice.

7. Poate prelungi viața

Observațiile pe termen lung indică faptul că 2-4 cești de cafea pe zi pot prelungi durata de viață.

Riscuri potențiale

Consumul excesiv de cafea poate avea efecte negative: nervozitate, anxietate, palpitații și chiar atacuri de panică.

Efecte asupra sistemului digestiv și cardiovascular

• Relaxarea sfincterului esofagian inferior, ceea ce poate provoca arsuri la stomac.
• Creșterea tensiunii arteriale la persoanele cu hipertensiune.
• Stimularea peristaltismului intestinal, cu efect laxativ.

Factori individuali

• Dozaj: EFSA recomandă un consum zilnic de maximum 400 mg cofeină.
• Starea de sănătate: Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare ar trebui să consulte medicul înainte de a consuma cafea.
• Genetică: Variațiile genetice influențează viteza de metabolizare a cofeinei.

Metode de preparare

Modul de preparare influențează conținutul de cafestol și kahweol, substanțe care pot crește colesterolul.

• Metode care păstrează cafestolul și kahweolul:
  • Cafeaua preparată la ibric (filtrul clasic): În această metodă, cafeaua nu trece printr-un filtru, iar uleiurile și substanțele de cafestol și kahweol rămân în băutură, ceea ce duce la o concentrație mai mare a acestora în comparație cu alte metode de preparare.
  • Cafeaua preparată prin presare (de exemplu, cafetiera franceză): Această metodă nu utilizează un filtru de hârtie, iar cafeaua poate conține cantități semnificative de cafestol și kahweol.
• Metode care reduc cantitatea de cafestol și kahweol:
  • Cafeaua filtrată: Folosirea unui filtru de hârtie, cum ar fi în cazul unui aparat de cafea sau al unui filtru manual (de exemplu, Hario V60), poate reduce semnificativ cantitatea de cafestol și kahweol, deoarece aceste substanțe rămân în filtrul de hârtie și nu ajung în băutură.
  • Espresso: Deși espresso-ul trece printr-un proces de presare, filtrul fin utilizează o tehnică de separare care poate ajuta la eliminarea unei părți din aceste substanțe, făcându-l mai „curat” în comparație cu alte metode, dar nu în aceeași măsură ca un filtru de hârtie.
• Impactul asupra sănătății: Consumul regulat de cafea preparată prin metode care nu filtrează substanțele precum cafestolul și kahweol ar putea contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL. Totuși, aceste efecte sunt mai notabile în rândul persoanelor care consumă cantități mari de cafea. De asemenea, studiile au arătat că efectele asupra colesterolului pot varia de la o persoană la alta, în funcție de factori genetici și stilul de viață.

Nu există un răspuns universal la întrebarea dacă cafeaua este benefică sau dăunătoare. În cantități moderate (2-3 cești pe zi), cafeaua poate face parte dintr-o dietă sănătoasă.