Pentru prima dată, Republica Moldova a introdus, în anul 2026, testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă principală de screening pentru cancerul de col uterin. Peste 3.000 de femei s-au alăturat deja acestui program-pilot, derulat în 10 instituții medico-sanitare publice din țară, unde probele sunt recoltate fie de către personalul medical, fie prin autoprelevare.
Cine a participat la etapa de testare
Programul pilot a inclus 3.030 de femei, cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, care nu efectuaseră un test citologic în ultimii trei ani și nu aveau, în antecedente, un diagnostic confirmat de cancer de col uterin.
Datele arată o preferință semnificativă pentru metoda de autoprelevare: 1.139 de femei, adică 37,6% dintre participante, au ales să recolteze singure proba, în timp ce 1.891 de femei, respectiv 62,4%, au optat pentru recoltarea realizată de cadrele medicale. Potrivit reprezentanților autorităților, gradul de interes manifestat față de autoprelevare a depășit estimările inițiale.
Rezultatele testării și pașii următori pentru pacientele diagnosticate
În urma testelor efectuate, 184 de femei — echivalentul a 6,6% din totalul participantelor — au fost diagnosticate cu rezultat pozitiv la HPV. Pacientelor la care au fost depistate tulpinile HPV 16 sau 18 li se recomandă efectuarea unei colposcopii, în timp ce femeile diagnosticate cu alte tulpini HPV cu risc crescut trebuie să efectueze un test Babeș-Papanicolau. Cele care au obținut rezultate negative vor fi rechemate la următorul control de screening peste o perioadă de cinci ani.
De ce este preferat testul HPV în locul citologiei clasice
Reprezentanții Ministerului Sănătății precizează că testul HPV are o sensibilitate de aproximativ 95%, spre deosebire de citologia clasică, a cărei sensibilitate se situează la doar 55%. Diferența dintre cele două metode constă în ceea ce identifică fiecare: testul HPV detectează prezența virusului și tulpina specifică a acestuia, în timp ce testul PAP identifică modificările apărute la nivel celular, ca urmare a infecției.
Un alt avantaj adus de metoda HPV, subliniat de autorități, este posibilitatea de a extinde intervalul dintre două screeninguri succesive, la cel puțin cinci ani, în cazul unui rezultat negativ. Acest lucru ar reduce, totodată, presiunea exercitată asupra serviciilor de citologie. Diana Valuța, șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin, a explicat că numărul citologilor disponibili la nivel național este redus, iar specialiștii existenți sunt suprasolicitați.
Cadrul legal și instituțiile implicate în proiectul-pilot
Derularea programului-pilot a fost reglementată prin Ordinul nr. 941, emis la data de 21 octombrie 2025, iar activitatea propriu-zisă a debutat în luna ianuarie 2026. Cele zece instituții medicale implicate în proiect sunt Asociația Medicală Teritorială Botanica din Chișinău, Centrul Medicilor de Familie Bălți, precum și centrele de sănătate din Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadîr-Lunga.
Finanțarea programului și perspectivele de extindere
Pentru achiziționarea celor 3.000 de teste HPV, Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat, în anul 2025, peste 865 de mii de lei. Suplimentar, pentru determinarea genotipului viral prin metoda PCR, au fost direcționate încă 1,229 milioane de lei. Programul a beneficiat și de sprijin din partea unei companii din România, care a donat alte 3.000 de teste destinate autoprelevării.
Pentru a continua desfășurarea proiectului-pilot, CNAM a prevăzut, pentru anul 2026, un buget suplimentar de un milion de lei, sumă care ar urma să acopere testarea altor aproximativ 3.000 de femei. Datele obținute în urma acestei etape vor fi analizate pentru a evalua raportul cost-eficiență al programului și pentru a fundamenta decizia privind implementarea pe termen lung a testării HPV ca metodă principală de screening.
Raportul final referitor la eficiența costurilor programului urmează să fie elaborat de către Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
