Ce este micrognația (mandibulă mică) și cum se tratează?

Micrognația, cunoscută și sub numele de hipoplazie mandibulară, este o afecțiune în care un copil se naște cu maxilarul inferior mult mai mic decât restul feței. Definiția micrognației se traduce prin „mandibulă mică”. Micrognația se poate rezolva de la sine pe măsură ce copilul crește, în special în timpul pubertății. Dacă afecțiunea este încă prezentă, poate duce la complicații care afectează dezvoltarea și este nevoie de tratament, scrie doc.ro

Din ce cauze apare micrognația și care este prevalența?

Majoritatea cazurilor de micrognație sunt congenitale, ceea ce înseamnă că acei copii se nasc având boala. Micrognația poate fi cauzată de unele tulburări ereditare, dar, în alte cazuri, este rezultatul unor mutații genetice care apar de la sine și nu se transmit în familie.

Ce simptome are o persoană cu micrognație?

Copiii cu micrognație prezintă adesea semne de „eșec în a prospera”, o expresie pe care profesioniștii din domeniul medical o folosesc atunci când copiii încep să-și piardă curba de creștere. Simptomele micrognației pot varia de la un copil la altul, dar pot include:

• Oprire temporară a respirației
• Dificultăți de hrănire, inclusiv hrănirea prelungită, incapacitatea de a se hrăni și creșterea prea mică în greutate
• Respirație zgomotoasă
• Tulburări de somn

În cazuri rare, părinții unui copil cu micrognație raportează că acesta devine albastru (cianoză) atunci când se hrănește sau doarme, situație care apare din cauza dificultăților de respirație.

Cum se diagnostichează micrognația?

Micrognația este de obicei diagnosticată în timpul copilăriei sau mai devreme. În multe cazuri, micrognația poate fi detectată prin ecografie în primul trimestru de sarcină. 

Când boala se diagnostichează după naștere, medicul face un examen fizic al copilului pentru a evalua dimensiunea maxilarului inferior în raport cu maxilarul superior și poziția limbii și a maxilarului inferior. Apoi, poate solicita o radiografie sau o scanare CT pentru a analiza în continuare relația anatomică dintre maxilarul inferior al copilului și restul capului. 

De asemenea, medicul poate adresa îngrijitorilor copilului întrebări despre momentul în care au observat pentru prima dată dimensiunea maxilarului copilului, severitatea simptomelor acestuia și dacă are dificultăți de a mânca sau de a respira.

Ce opțiuni de tratament există pentru micrognație?

Tratamentele pentru micrognație depind de severitatea afecțiunii și de cauza de bază. Micrognația poate dispărea de la sine pe măsură ce maxilarul copilului crește odată cu vârsta. Din acest motiv, unii părinți pot alege să amâne tratamentul pentru a vedea dacă problema se rezolvă în mod natural.

Un tratament imediat poate fi necesar pentru cazurile severe care provoacă dificultăți de hrănire sau de respirație, precum și alinierea greșită a dinților. Medicul poate recomanda diferite poziții de hrănire pentru a ajuta un sugar cu probleme de hrănire. Nealinierea dinților poate fi tratată cu aparate ortodontice sau chirurgie orală. 

Aderența limbă-buză poate deplasa baza limbii înainte, în timp ce operația de osteogeneză prin distracție a mandibulei extinde treptat maxilarul inferior prin adăugarea sau îndepărtarea osului. Pentru problemele de respirație, terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau intervenția chirurgicală orală pot fi de folos. Deși este nevoie de timp, aceste tratamente își dovedesc eficiența.

Care sunt complicațiile micrognației?

Micrognația poate provoca complicații care afectează dezvoltarea. Copilul poate avea dificultăți de hrănire, dinții pot să nu crească adecvat și pot exista și dificultăți de respirație, ceea ce duce la apnee obstructivă în somn. Apneea în somn provoacă întreruperi temporare ale respirației în timpul somnului, perturbând calitatea somnului și crescând riscul de hiperactivitate, dureri de cap, probleme de învățare, afecțiuni cardiovasculare, neurocomportamentale și metabolice.

Care este prognosticul pacientului cu micrognaie?

Diagnosticul precoce oferă cea mai bună perspectivă pentru micrognație. Cu cât afecțiunea este diagnosticată mai devreme, cu atât medicii pot stabili mai bine ce tratamente sunt necesare.