Câtă înghețată pot mânca copiii și de la ce vârstă este permisă
Vara, mulți copii ar mânca înghețată în fiecare zi dacă ar fi după ei. Unii părinți o consideră un desert obișnuit, alții sunt convinși că tocmai aceasta ar sta la baza răcelilor, tusei sau durerilor de gât. Dar ce spun recomandările actuale ale specialiștilor? Se pare că problema nu ține atât de înghețată în sine, cât de cantitatea de zahăr pe care copilul o consumă zilnic.
Este permisă înghețata pentru copii?
Răspunsul este afirmativ, cu condiția ca cel mic să consume deja alimente solide obișnuite și să nu existe contraindicații medicale, precum alergia la proteina din lapte sau alte afecțiuni pentru care medicul recomandă limitarea dulciurilor.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până la vârsta de doi ani, copiii să nu consume deloc produse cu zahăr adăugat. Din acest motiv, specialiștii nu recomandă înghețata industrială obișnuită copiilor sub doi ani. După această vârstă, înghețata poate face parte din alimentație, însă nu trebuie să devină un desert zilnic.
Frigul din înghețată poate îmbolnăvi copilul?
Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri legate de acest subiect. Până în prezent, nu există dovezi științifice solide conform cărora înghețata sau alte alimente reci ar provoca, prin ele însele, răceală sau infecții respiratorii.
Cauza răcelii sunt virusurile, nu temperatura alimentelor. Pentru ca un copil să se îmbolnăvească, este necesar contactul cu o infecție virală – simplul consum de înghețată rece nu poate declanșa boala.
Este important de reținut că, după ce mănâncă înghețată, copilul poate resimți pentru scurt timp o senzație de usturime sau sensibilitate crescută la nivelul gâtului. Aceasta este o reacție normală a mucoasei la frig și nu înseamnă că a apărut o răceală.
Mai mult, unele studii arată că alimentele reci pot chiar reduce temporar durerea în cazul inflamațiilor de la nivelul gâtului, datorită unui efect ușor analgezic. Din acest motiv, după intervenția de extirpare a amigdalelor, copiilor li se recomandă frecvent să consume înghețată sau alte alimente moi și reci, pentru a diminua disconfortul și umflarea.
Cu alte cuvinte, dacă cel mic este sănătos, o plimbare într-o zi caldă însoțită de o înghețată nu crește riscul de îmbolnăvire. Mult mai importantă este respectarea măsurilor obișnuite de prevenție a infecțiilor virale: spălatul mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave și supravegherea stării generale de sănătate.
Ce cantitate de înghețată este recomandată, în funcție de vârstă
Sub un an
Până la vârsta de 12 luni, nu se recomandă oferirea înghețatei obișnuite. La această vârstă, alimentația trebuie să fie compusă în principal din lapte matern sau formulă, alături de alimentele de diversificare. Înghețata industrială conține zahăr, iar uneori și coloranți, arome și stabilizatori de care sugarul nu are nevoie.
OMS recomandă evitarea completă a produselor cu zahăr adăugat la această vârstă.
Între 1 și 2 ani
Chiar și după prima aniversare, specialiștii sfătuiesc să nu se grăbească introducerea înghețatei în alimentația copilului. Până la doi ani, este de preferat excluderea completă a produselor cu zahăr adăugat. Din acest motiv, înghețata clasică de tip pomelui, esschimo-ul sau înghețata de fructe produsă industrial nu sunt considerate deserturi potrivite pentru cei mici.
Dacă părinții doresc totuși să ofere copilului ceva rece în sezonul cald, variantele mai potrivite sunt iaurtul natural fără zahăr, piureul de fructe răcit sau înghețata de fructe preparată în casă.
Între 2 și 5 ani
După vârsta de doi ani, nu mai există o interdicție strictă. Însă tocmai la această vârstă se formează obiceiurile alimentare, motiv pentru care specialiștii recomandă ca dulciurile să nu devină parte zilnică din alimentație. Medicii nu stabilesc o normă specifică pentru înghețată, ci recomandă, în schimb, monitorizarea cantității totale de zahăr adăugat pe care copilul o consumă într-o zi.
Dacă micuțul a mâncat înghețată, este de preferat ca în ziua respectivă să consume mai puține alte dulciuri.
Pentru un copil de vârstă preșcolară, o porție rezonabilă poate fi considerată un pahar mic sau jumătate din porția standard, mai ales dacă în cursul zilei acesta a mâncat deja biscuiți, a băut sucuri, iaurt îndulcit sau bomboane.
Între 6 și 11 ani
La vârsta școlară, înghețata poate face deja parte din alimentația obișnuită. Totuși, recomandările privind zahărul rămân aceleași. Este indicat ca un copil să nu consume mai mult de 25 de grame de zahăr adăugat pe zi, adică aproximativ șase lingurițe.
Pentru comparație:
- o înghețată clasică de tip pomelui de 70–80 g conține aproximativ 15–20 de grame de zahăr;
- un cornet cu umplutură sau glazură de ciocolată conține între 20–30 de grame;
- un desert mare cu siropuri poate conține și mai mult.
Rezultă că o singură porție mare de înghețată poate acoperi aproape în totalitate limita zilnică recomandată de zahăr adăugat.
Între 11 și 16 ani
Nici adolescenților nu li se recomandă consumul zilnic al unor cantități mari de dulciuri. Dacă tânărul practică sport, este activ fizic și are, în general, o alimentație variată, câteva porții de înghețată pe săptămână nu ridică motive de îngrijorare.
Însă, dacă dulciurile sunt prezente zilnic – înghețată, băuturi îndulcite, ciocolată, produse de patiserie – cantitatea de zahăr adăugat depășește rapid normele recomandate. Excesul constant de zahăr, și nu înghețata în sine, este cel asociat cu un risc crescut de obezitate și carii dentare.
Este în regulă să se consume înghețată zilnic?
Nu există o interdicție în acest sens, însă este de preferat ca înghețata să rămână un desert și nu un obicei zilnic, cu atât mai puțin un substitut pentru micul dejun sau cină.
Uneori, copiii nu își doresc neapărat ceva dulce, ci pur și simplu ceva răcoritor. În acest caz, alternativele pot fi fructele de pădure răcite, pepenele, alte fructe, înghețata de casă fără zahăr sau iaurtul natural. Dacă un copil cere înghețată în fiecare zi, părinții pot evita conflictul constant alternând înghețata obișnuită cu variante mai ușoare, precum sorbeturile naturale fără zahăr adăugat, înghețata de casă din piure de fructe sau fructe de pădure, iaurtul înghețat fără zahăr ori fructele de pădure sau bananele răcite și mixate.
Este important de reținut că mențiunea „fără zahăr" nu înseamnă neapărat „consum nelimitat". Fructele conțin și ele zaharuri naturale, dar acestea vin la pachet cu fibre, vitamine și apă, motiv pentru care astfel de variante sunt, de regulă, mai potrivite ca desert de vară frecvent decât înghețata clasică, esschimo-ul sau cornetul cu glazură și siropuri. Este recomandat să se aleagă produse fără zahăr adăugat, siropuri, îndulcitori sau cantități mari de arome artificiale.
