Medic pediatru: Aceste alimente sunt responsabile de aproximativ 90% dintre alergiile copilului

Medic pediatru: Aceste alimente sunt responsabile de aproximativ 90% dintre alergiile copilului

Institutul Național de Alergii și Boli infecțioase (SUA) a ajuns la un consens privind definiția alergiei alimentare ca fiind “un efect negativ asupra sănătății care rezultă dintr-un răspuns imun specific care apare reproductibil la expunerea la un anumit aliment”. Studiile observaționale realizate de experți certifică rata crescută a alergiilor alimentare în ciuda recomandărilor de restricționare sau introducere întârziată a alimentelor cu potențial alergenic (vs. țări care nu respectă recomandările, precum Israel, țară fără alergie la alune).

Conform medicului pediatru, Dr. Irina Costache, studierea impactului introducerii alunelor devreme în alimentație (unicul aliment cu studii dovedite) a arătat faptul că în cazul copiilor cu risc de a dezvolta alergii alimentare (eczema, dermatita atopică, familie cu alergii) este mult mai benefic să primească alune oricând între 4 și 11 luni pentru a scădea riscul acestora. Practic în ultimii 3 ani s-au schimbat radical recomandările ESPGHAN, alimentele alergizante nemaifiind evitate până spre vârsta de un an, ci dimpotrivă, introduse cât mai devreme. 

Tipuri de alergii alimentare

Alergiile alimentare sunt alergii mediate Ig E (cu Ac de tip IgE pozitivi), non-mediate IgE sau mixte. Alergiile mediate Ig E sunt grefate de riscul șocurilor anafilactice, erupțiilor cutanate însoțite de respirație dificilă, urticarie. În general un copil cu alergii severe are un istoric similar în familie. Aceste reacții pot fi prevenite printr-o anamneză corespunzătoare, o colaborare corectă între familie, pediatru, medicul de familie, dar mai ales medicul alergolog prin evicția totală a alimentului incriminat. 

Diagnosticarea acestor alergii se poate face la orice vârstă, contrar părerilor cum că testele necesare ar fi irelevante la vârste mici. Diagnosticul presupune anamneza (discuția cu părintele), jurnal alimentar (în cazul copiilor diversificați), măsurarea Ig E specifice (doar conform indicațiilor medicului) și prick teste realizate de către medicul alergolog. Testele Ig E ample pentru o multitudine de alergeni nu au indicație de screening (nu sunt niciodată primele de efectuat).

Alergiile non-mediate Ig E se manifestă în principal cu dureri abdominale, crampe, apetit diminuant, toate acestea apărând la distanța de momentul ingestiei alimentului incriminat. O mulțime de teste invazive au fost încercate ca și instrumente pentru diagnosticul pozitiv al alergiilor non-mediate Ig E (intoleranțe alimentare), dar conform ESPGHAN nu există în acest moment niciun test de certitudine în susținerea diagnosticului pozitiv. Patch testele (folosite de fapt pentru diagnosticarea alergiilor de contact) sunt susținute parțial drept orientative în unele situații de alergii alimentare non-Ig E. Testele de tip Ig G (Ig G4) sunt total irelevante pentru susținerea diagnosticului de alergie non-mediată IgE, deși din păcate sunt folosite în exces și conduc la regimuri restrictive inutile și periculoase. 

Cele mai frecvente alimente cu potențial alergizant

Următoarele alimente sunt responsabile de aproximativ 90% dintre alergiile copilului:

  • Lapte
  • Ouă
  • Pește
  • Soia
  • Grâu
  • Arahide
  • Crustacee
  • Fructe cu coajă tare (nuci, alune, fistic, migdale, caju

Introducerea alimentelor cu potențial alergic în alimentație

Rezultatul unui review sistematic ca urmare a 5 trialuri arată că introducerea oului între 4 și 6 luni este asociată cu reducerea riscului de alergie alimentară pentru acest aliment. Introducerea devreme a peștelui se asociază cu scăderea riscului de alergie alimentară la pește. Aceste remarci nu trebuie să conducă la introducerea devreme a oului, peștelui sau alunelor tuturor sugarilor, dar în realitate nu există motive pentru introducerea întârziată a alimentelor cu potențial alergizant după vârsta de 4-6 luni. Nu există în fapt o “listă” a alimentelor și nici măcar o ordine prestabilită, dar există recomandări individuale ținând cont de obiceiurile fiecărei țări, de alimentația din copilărie a părinților.

Diversificarea alimentației este momentul cel mai sensibil în a se pune în evidență diversele alergii alimentare. Nu se recomandă introducerea a mai mult de un aliment zilnic, tocmai pentru a se putea observa eventualele semne: erupția cutanată, mai ales perioral, urticaria generalizată, scaunele multe și acide, eritemul fesier, vărsăturile după ingestie. Este bine să existe un antihistaminic la îndemână pentru orice situație de acest fel, iar alimentele din grupele cele mai alergizante să fie introduse treptat, în cantități mici și care se cresc zilnic și cu prudență mai ales în situațiile cu istoric familial de alergii alimentare sau respiratorii.

Alergiile alimentare reprezintă o patologie din ce în ce mai des întâlnită, cel mai probabil această creștere a incidenței fiind datorată poluării, ritmului alert în care majoritatea părinților trăiesc, îndepărtarea de mâncarea tradițională. Cu răbdare și o colaborare bună interdisciplinară, obligatoriu și cu sfatul unui dietetician, orice copil cu alergie alimentară poate să se dezvolte sănătos, primind nutrienți din toate grupele alimentare.

De menționat că majoritatea acestor alergii (lapte, ou) se înving până spre vârsta școlară, dar există un risc important în cazul acestor copii de a dezvolta marș alergic - migrarea la vârsta adolescenței către alergiile respiratorii: rinita alergică, wheezing recurent sau chiar astm. 

Sursa: reginamaria.ro

Adaugă comentariu