Odoraș.

Odoraș.

Eubiotic

Medic stomatolog: Cariile de biberon la dinții de lapte sunt o primejdie pentru dinții permanenți

Medic stomatolog: Cariile de biberon la dinții de lapte sunt o primejdie pentru dinții permanenți

Îngrijirea dinților de lapte la copii le pare inutilă unor părinți, odată ce aceștia vor fi înlocuiți de cei permanenți.  În cadrul Șezătorii Mamelor din 14 noiembrie,  medicul stomatolog-ortodont, Angela Panfil, a povestit despre importanța prevenirii, îngrijirii și tratării cariilor de biberon, acestea fiind o problemă dstul de gravă cu urmări neplăcute pentru dinții permanenți.

Cu un stagiu de peste 11 ani, medicul stomatolog Angela Panfil este îngrijorată de faptul că tot mai mulți copilași cu vârsta de până la trei anișori ajung în cabinetul ei nu pentru o consultație de rutină, ci cu probleme vizibile. Alarma trebuie bătută în rândul părinților și aceștia la rândul lor, să se informeze cât mai mult și să nu ajungă la stomatolog atunci când ar fi puși în primejdie deja dinții permanenți.

Cariei de biberon i se mai spune și carie „galopantă”, deoarece are o evoluție fulminantă, iar trecerea de la o pată alb-gălbuie pe suprafața dintelui până la afectarea totală a suprafeței dentare se face foarte rapid, ulterior dinții ajung în stadiul de resturi radiculare colorate în negru în zona în care au erupt.

Cauzele cariei de biberon sunt multiple, însa factorul principal îl reprezintă, evident, folosirea biberonului în afara meselor (pentru a liniști sau a adormi copilul). De asemenea, cariile apar atunci când copilului îi sunt oferite multe lichide dulci într-un interval de timp scurt: de la ceaiul îndulcit și sucul de fructe până la laptele praf și laptele propriu-zis, dar și anumite alimente, cum ar fi biscuiții. Bacteriile din gurița bebelușului folosesc carbohidrații ca aliment. Apoi, ele produc acizi care atacă dinții. De fiecare dată când bebelușul consumă astfel de lichide, acizii atacă dințișorii timp de 20 de minute sau chiar mai mult, iar consumul frecvent duce la păstrarea acelui mediu acid însoțit de atac continuu pentru dințișori, afectând smalțul.

În calitate de părinte, poți ajuta la prevenirea cariei de biberon, dacă:

  • ștergeți gingiile copilului după fiecare masa, chiar dacă cel mic nu are încă dințișori erupți;
  • vei începe periajul dentar odată cu apariția primului dinte, (nici într-un caz cu pasta de dinți dulce) urmărind înlăturarea oricărui reziduu de pe suprafața smalțului, dar în același timp continuând curățarea gingiei în zonele în care dinții lipsesc.
  • nu-l vei lăsa niciodată pe cel mic să adoarmă cu biberonul;
  • sunteți atenți la alimentația bebelușului, reducând pe cât posibil administrarea alimentelor dulci, dar și din perioada nocturnă a zilei.

Dacă bebelușul  e obișnuit să primească suzeta peste noapte sau în timpul somnului de peste zi, oferă-i întotdeauna o suzetă curată, recomandată de stomatolog sau de medicul pediatru. Nu-i pune niciodată pe suzetă miere sau un lichid dulce. Nu curăța suzeta niciodată în propria gură, deoarece gura adultului e mult mai populată bacterian decât a bebelușului.

Tratamentul cariei de biberon

Și dacă din neglijență, neatenție sau alte motive cariile de biberon totuși afectează dantura copilului, specialiștii recomandă tratarea acesteia, deoarece nu doar că va incomoda copilul și va căpăta complexe în legătură cu zâmbetul lui, dar odată cu pierderea prea devreme a dinților de lapte ar putea apărea probleme în cazul erupției dinților permanenți de la vârsta de 6-8 ani.

Tratamentul cel mai frecvent la care se recurge în cazul acestui tip de carii, ne spune medicul stomatolog Angela Panfil, este fluorizarea, argintarea (deși uneori ar putea face mai mult rău, decât bine) și restaurarea. Tot ea ne spune despre faptul că în aproximativ 90% de cazuri cu vârsta copilului până la 3 ani, procedurile mai complexe se fac cu anestezie, în caz contrat copilul poate fi traumat psihologic. Tocmai din acest motiv, la consultare este prezent și un anesteziolog.

Primul contact cu stomatologul

Angela Panfil recomandă ca cei mici să fie consultați de către medicul stomatolog la maximum 6 luni de la erupția primului dințișor, dar nu mai târziu de vârsta de un an a copilului. De asemenea părinții sunt responsabili de pregătirea copilului pentru această întâlnire. În situația, în care este trecut de un anișor, trebuie să se joace acasă cu el „de-a medicul stomatolog”, să privească desene animate cu același subiect și în nici într-un caz să nu insufle în subconștientul copilului negativismul prin fraze de genul: „ De data aceasta nu te va durea”, „Medicul nu îți va pune injecție”. Cu stomatologul trebuie să se creeze o relație cât mai prietenoasă.

Informații și foto: sfatulparintilor.ro

Share:

Articole recomandate